institutul de filologie al ASM

Colocviul naţional cu participare internaţională Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european (ediţia a VIII-a)

În perioada 16-12 octombrie 2014, Institutul de Filologie al AŞM a organizat Colocviul cu participare internaţională Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european (ediţia a VIII-a), cu genericul „Probleme actuale de cercetare lingvistică şi literară”. Evenimentul a fost consacrat, de această dată, memoriei poetului DUMITRU MATCOVSCHI. Scopul acestei manifestări a fost... Detalii

institutul de filologie al ASM

Lansare de carte În dialog cu Mihai Cimpoi: „Sunt un om de cultură devenit un destin”de Aliona GRATI

Marţi, 30 septembrie, la ora 14.00, în Sala mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a avut  loc lansarea celui mai recent titlu semnat de Aliona Grati, În dialog cu Mihai Cimpoi: „Sunt un om de cultură devenit un destin”, Editura „Prut Internaţional”, carte ce ne dezvăluie profilul multiplu al acad. Mihai Cimpoi.
La eveniment au fost prezenţi numeroşi oameni de cultură, interesaţi de opera cunoscutului critic şi istoric literar.
Lansarea a fost moderată de dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al ASM, care a vorbit despre importanţa... Detalii

institutul de filologie al ASM

Congresului Mondial al Eminescologilor la a treia editie

Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Centrul Academic Internaţional Eminescu, Asociaţia Naţională a Oamenilor de Creaţie din Moldova, a organizat, în perioada 3 – 4 septembrie 2014, a treia ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor.
La eveniment au fost prezente personalități din Republica Moldova, România, precum și din Turcia, Italia, Ucraina, China etc. Congresul, care a durat două zile, a cuprins sesiuni de comunicări științifice, dar și lansări de carte închinate marelui poet român, Mihai Eminescu. Cea de-a treia ediție a Congresului  Mondial al Eminesciologilor... Detalii

institutul de filologie al ASM

Conferinţa Internaţională Limba română – limbă a integrării europene

Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei,  în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, organizează Conferința Internațională Limba Română – limbă a integrării europene,  desfășurată în perioada 30 august – 1 septembrie 2014, la Academia de Științe a Moldovei. și la alte 16 instituții de învățământ superior din Republica Moldova. Invitați: acad. Eugen Simion (România), m.c. Ileana Mălăncioiu (România), Horia Zilieru (România), Milan Nenadic (Serbia), Ileana Ursu (Serbia), Cornel Munteanu (România), Eugen Uricaru (România), Bogdan Creţu (România)... Detalii

institutul de filologie al ASM

Pavel Balmuş la 70 de ani

La 19 august 2014, Institutul de Filologie al ASM a fost gazda unei conferinţe ştiinţifice dedicată celebrării a 70 de ani de la naşterea lui Pavel Balmuş, istoric literar, bibliolog, publicist, editor, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. 
Pavel Balmuş s-a născut la 18 august 1944, în Sărătenii Noi, Orhei. În 1966 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova. Între anii 1966-1968 a activat în calitate de redactor la Televiziunea Moldovenească; custode general, secretar ştiinţific şi director adjunct la Muzeul Republican de Literatură „D. Cantemir” (1979-1983); redactor la editurile Literatura Artistică (1983-1989) şi Cartier (2000-2002). Este preşedinte al Societăţii bibliofililor din Moldova „Paul Mihail” şi al Centrului Naţional de Hasdeologie de pe lângă Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”.
Principala sa preocupare ştiinţifică ţine de investigaţia de arhivă. Astfel, de-a lungul anilor... Detalii

institutul de filologie al ASM

Vasile Pavel la 80 de ani

La 15 iulie 2014, în Sala Mică a AŞM,  Institutul de Filologie al AŞM a organizat Conferinţa ştiinţifică, consacrată omagierii doctorului habilitat în filologie, profesor universitar Vasile Pavel, prilejuită de împlinirea a 80 de ani de la naştere şi 55 de ani de activitate ştiinţifică şi didactică.

Evenimentul a fost moderat de dr.hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie.

Dr hab. Aurelian Dănilă şi dr hab. Aurelia Hanganu au adresat mesaje de salut, subliniind complexitatea operei şi a personalităţii lingvistului... Detalii

institutul de filologie al ASM

Lansare de carte: Dincolo de text: hypertextul, de Elena Ungureanu

La 13 martie 2014, în Sala de şedinţe a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM,  a avut loc lansarea cărţii semnate de dr. Elena Ungureanu “Dincolo de text: hypertextul”, Chişinău, Ed. Arc, 2014, 280 p.
Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie al AŞM, Editura ARC, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale şi Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan”.Elena Ungureanu a venit cu o formula interactivă şi foarte dinamică de prezentare a cărţii. Luările de cuvânt ale invitaţilor au alternat armonios cu intervenţiile autoarei... Detalii

institutul de filologie al ASM

Un monument al Limbii Române la Chişinău

Monumentul în formă de carte deschisă în plan circular a fost ales, marţi, 11 martie 2014, câştigător al concursului organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei.
În competiţie s-au înscris 14 participanţi de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi un artist plastic ce locuieşte în Canada. Conform cerinţelor comisiei de jurizare, proiectele trebuie să reflecte întreaga istorie a luptei pentru limbă, intersectată cu istoria noastră şi să fie un omagiu adus şi creatorilor limbii române - Mihai Eminescu, cel care a creat limba modernă, Alexei Mateevici, care a scris cel mai profund poem dedicat limbii române şi tuturor celor care au creat valori, cu care noi intrăm acum în dialogul valoric european şi universal... Detalii

institutul de filologie al ASM

Scriitorul Nicolae Costenco −100 de ani de la naştere

La 18 februarie 2014, Institutul de Filologie al AŞM a organizat Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 100 de ani de la naşterea scriitorului Nicolae Costenco. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie, a deschis şedinţa cu un discurs despre personalitatea si valoarea literară a poetului Nicolae Costenco. Academicianul Ion Tighineanu a vorbit despre actualitatea şi importanţa operei scriitorului... Detalii

institutul de filologie al ASM

Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 75 de ani de la naşterea academicianului Mihail Dolgan

Institutul de Filologie al AŞM a organizat, la 6 februarie 2014, Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 75 de ani de la naşterea academicianului Mihail Dolgan, profesor, critic literar, poet, om de cultură. Evenimentul a debutat cu un cuvânt de deschidere al dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM, care a vorbit despre personalitatea savantului, Mihail Dolgan. Domnia Sa a remarcat numărul impresionant de lucrări valoroase, dar şi numeroase... Detalii

institutul de filologie al ASM

Raportul de activitate al Institutului de Filologie pentru anul 2013

La 17 decembrie 2013, în Sala mică a AŞM, a avut loc şedinţa colectivului Institutului de Filologie, privind raportul de activitate ştiinţifică şi inovaţională pentru anul 2013. Directorii de Centru (Centrul de Lingvistică, Centrul de Literatură şi Folclor, Centrul de Terminologie) au prezentat raportul de activitate şi principalele rezultate ştiinţifice... Detalii

institutul de filologie al ASM

Spartachiada colaboratorilor AŞM, membri de sindicat, ediţia 2013

În perioada 6-9 noiembrie 2013, a avut loc Spartachiada angajaţilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei, eveniment organizat cu  ocazia Zilei Mondiale a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare. Probele de tip sportiv, la care au participat şi reprezentanţii Institutului de Filologie au fost: volei (mixt), tenis de masă (bărbaţi şi femei), badminton...Detalii

institutul de filologie al ASM

Lansare de carte

Joi, 24 octombrie 2013, în Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei au fost lansate 3 volume, semnate de dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM. Evenimentul are o dublă semnificaţie, întrucât Vasile Bahnaru a împlinit şi frumoasa vârstă de 64 de ani...Detalii

institutul de filologie al ASM

Spiridon Vangheli: scriitorul copilului universal

Marţi, 22 octombrie 2013, la Institutul de Filologie al AŞM a avut loc ediţia a VII-a a Colocviului Filologia modernă. Realizări şi perspective în context european, cu genericul Spiridon Vangheli: scriitorul copilului universal. Evenimentul are loc în contextul în care anul 2013 a fost declarat anul Spiridon Vangheli...Detalii

institutul de filologie al ASM

ION DRUŢĂ LA 85 DE ANI!

Marţi, 15 octombrie 2013, ora 11, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a avut loc Şedinţa festivă consacrată aniversării a 85-a din ziua naşterii scriitorului Ion Druţă. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie al AŞM, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei...Detalii


institutul de filologie al ASM

Noaptea cercetătorilor 2013 – premieră în Republica Moldova

27 septembrie este Noaptea Cercetătorilor - o inţiiativă a UE de popularizare a ştiinței în societate, Se sărbătoreşte în aceeaşi seară în peste 300 de oraşe din Europa. Evenimentul, dedicat invenţiilor, se desfăşoară pentru prima dată în Republica Moldova şi a adunat zeci de academicieni şi tineri cercetători care şi-au expus invenţiile şi lucrările într-un orăşel improvizat în Scuarul Academiei de Ştiinţe...Detalii

Congresul Mondial al Eminescologilor (ediţia a II-a)

Institutul de Filologie al ASM, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău,  Centrul Academic Internaţional Eminescu au organizat a doua ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor, desfăşurat în perioada 3-4 septembrie 2013 la Academia de Ştiinţe a Moldovei...Detalii

Elena Ungureanu: „Omul fără limbaj ar fi un animal obişnuit”

institutul de filologie al ASM
Astăzi, fără Internet, în special generaţia tânără, nu-şi mai concepe existenţa. Acolo suntem cu toţii liberi să spunem ce vrem, cui vrem şi... cum vrem. Aflaţi că, spunând ce vrem, cui vrem şi cum vrem, NE AFLĂM ÎN VĂZUL TUTUROR! Lingvista Elena Ungureanu şi-ar dori că armata lingviştilor să coboare din turnul de fildeş, ca să stea cu mâna pe pulsul (pe mouse-ul) limbajului care s-a profilat în acest nou mediu - online. Ea consideră că în spaţiul virtual identitatea Persoanei se multiplică, iar Distanţa şi Timpul se scurtează. Aflaţi de la lingvistă....Detalii


Colocviul naţional cu participare internaţională Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european (ediţia a VIII-a)

institutul de filologie al ASM

În perioada 16-12 octombrie 2014, Institutul de Filologie al AŞM a organizat Colocviul cu participare internaţională Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european (ediţia a VIII-a), cu genericul „Probleme actuale de cercetare lingvistică şi literară”.   
Evenimentul a fost consacrat, de această dată, memoriei poetului DUMITRU MATCOVSCHI. Scopul acestei manifestări a fost realizarea unui schimb de abordări şi experienţe între specialiştii din Republica Moldova şi cei de peste hotare, racordate la actualitatea domeniilor ştiinţifice discutate.
Colocviul s-a desfăşurat conform programului anunţat şi a demarat în Sala Mică cu şedinţa plenară, moderată de dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM.
Dr. hab. Aurelia Hanganu, secretar ştiinţific interimar al AŞM, a adresat un mesaj de salut tuturor participanţilor. Prelegerile în plen au fost prezentate de  acad. Mihai Cimpoi Imaginarul liric al lui Dumitru Matcovschi; Spiritul creaţiei lui Dumitru Matcovschi, un vector în formarea tinerei generaţii dr., conf. univ. Tamara Cristei, Maria Popovici, st. anul II, Universitatea AŞM; dr. conf. cerc. Violeta Ungureanu Referenţialitatea din perspectiva lumilor posibile.
În a doua jumătate a zilei, Colocviul şi-a continuat lucrările cu activităţile pe secţiuni: Dumitru Matcovschi-poet, prozator, dramaturg, publicist şi academician basarabean; Teorie şi critică literară. La categoria Limba română au fost incluse trei ateliere. Colocviul a continuat şi a doua zi, 17 octombrie, cu mai multe lansări de carte.






Anatol Gavrilov la 70 de ani


Lansare de carte  În dialog cu Mihai Cimpoi: „Sunt un om de cultură devenit un destin” de Aliona GRATI

institutul de filologie al ASM

Marţi, 30 septembrie, la ora 14.00, în Sala mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a avut  loc lansarea celui mai recent titlu semnat de Aliona Grati, În dialog cu Mihai Cimpoi: „Sunt un om de cultură devenit un destin”, Editura „Prut Internaţional”, carte ce ne dezvăluie profilul multiplu al acad. Mihai Cimpoi.
La eveniment au fost prezenţi numeroşi oameni de cultură, interesaţi de opera cunoscutului critic şi istoric literar.
Lansarea a fost moderată de dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al ASM, care a vorbit despre importanţa apariţiei acestei cărţi în literatura românească.
Ion Guceac, m.c. al ASM, a transmis un mesaj de felicitare din partea acad. Gheorghe Duca.
Acad. Valeriu Matei a afirmat că apariţia acestei cărţi de dialoguri este un adevărat eveniment. Importanţa ei consistă în faptul că intervievatul este o mare personalitate care are ce spune. Este, de fapt, o monografie dedicată personalităţii şi creaţiei acad. Mihai Cimpoi. Aliona Grati a dat dovadă de o mare abilitate în formularea întrebărilor reuşind, astfel, să scoată la iveală lucruri care nu ne erau cunoscute si care nu a fost spuse până acum.  
Prof. Theodor Codreanu a reiterat importanţa evenimentului, afirmând că pentru a scrie o astfel de carte trebuie să cunoşti foarte bine personalitatea celui “interogat”. Aliona Grati demonstreaza că are această calitate. Domnia sa a spus că această specie literară a convorbirilor este foarte veche şi foarte bogată în literatura română. Condiţia de bază a acestei specii este ca intervievatul să fie un punct de referinţă în cultura naţională. Dumnealui s-a referit şi la structura lucrării, aceasta fiind alcătuită din 20 de convorbiri foarte interesante, multe dintre ele fiind hotărâtoare în cunoaşterea criticului. Prin intermediul acestor dialoguri descoperim şi vocaţia de epigramist a acad. Mihai Cimpoi. Prof. Codreanu a remarcat simţul estetic al academicianului şi, nu în ultimul rând, talentul său de narator. 
Dr hab. Alexandru Burlacu a declarat că volumul se constituie dintr-o suită de micro-eseuri, confesiuni etc, care ne înfăţişează un mare om de cultură. Aliona Grati a avut curajul de a formula întrebări foarte provocatoare şi, astfel, noi, cititorii, avem doar de câştigat. 
În final, acad. Mihai Cimpoi a ţinut să sublinieze faptul că această carte este una de dialoguri şi nu de interviuri. Dânsul a argumentat această afirmaţie prin explicarea celor doi termeni. Dialogul, spre deosebire de interviu, impune o mai mare implicare a celui care adresează întrebările. În acest context, i-a mulţumit autoarei pentru implicarea maximă în dialog.
Dr. hab. Aliona Grati a expus procesul de redactare a cărţii, mulţumind tuturor celor care au contribuit la apariţia acestui volum.


Anatol Gavrilov la 70 de ani


Congresului Mondial al Eminescologilor la a treia editie

institutul de filologie al ASM

Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Centrul Academic Internaţional Eminescu, Asociaţia Naţională a Oamenilor de Creaţie din Moldova, a organizat, în perioada 3 – 4 septembrie 2014, a treia ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor.
La eveniment au fost prezente personalități din Republica Moldova, România, precum și din Turcia, Italia, Ucraina, China etc. Congresul, care a durat două zile, a cuprins sesiuni de comunicări științifice, dar și lansări de carte închinate marelui poet român, Mihai Eminescu.

institutul de filologie al ASM

Cea de-a treia ediție a Congresului  Mondial al Eminesciologilor a demarat cu mesaje de felicitare aduse academicianului și eminescologului basarabean Mihai Cimpoi, care la 3 septembrie își aniversează ziua de naștere.
Printre invitații de onoare s-a numărat și profesorul universitar Su Yan, din China, traducătoare, absolventă a Universității din București, acad. Eugen Simion etc.
Icoana lui Eminescu în Basarabia nu este una exgerată, cum pretindeau unii... Basarabenii, s-a spus, au rămas la Eminescu. La Eminescu nu se rămâne, la Eminescu se ajunge, a declarat în discursul său directoorul Institutului Cultural Român la Chișinău, Valeriu Matei.
Mihai Eminescu a știut să stabilească diagnosticul societății în care trăia, iar de atunci, puține lucruri s-au schimbat, susține poetul Vasile Tărâțeanu venit din Cernăuți.
În semn de înaltă apreciere, conducerea Academiei  de Științe a Moldovei  i-a conferit lui Victor Crăciun, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, titlul de Membru de Onoare al AȘM.
Forul şi-a continuat lucrările cu lansări de carte, sesiuni de comunicări ştiinţifice şi luări de cuvânt la Centrul Academic Internaţional Eminescu.




Anatol Gavrilov la 70 de ani


Conferinţa Internaţională Limba română – limbă a integrării europene

Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei,  în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, organizează Conferința Internațională Limba Română – limbă a integrării europene,  desfășurată în perioada 30 august – 1 septembrie 2014, la Academia de Științe a Moldovei. și la alte 16 instituții de învățământ superior din Republica Moldova. Invitați: acad. Eugen Simion (România), m.c. Ileana Mălăncioiu (România), Horia Zilieru (România), Milan Nenadic (Serbia), Ileana Ursu (Serbia), Cornel Munteanu (România), Eugen Uricaru (România), Bogdan Creţu (România).  

Manifestarea ştiinţifică va avea loc conform următorului program:

30 august
8.00 – 23.00 Întâmpinarea şi cazarea oaspeţilor.
10.30 – Prelegere susţinută de poetul Horia Zilieru la Palatul Republicii în cadrul deschiderii anului de învăţământ la Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”

31 august
8.30 – Şedinţă solemnă consacrată Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”, Sala Azurie, AŞM (bd. Ştefan cel mare şi Sfânt, 1, parter). În cadrul evenimentului va fi prezentat raportul Un sfert de veac de revenire la normalitate lingvistica in Republica Moldova de acad. Valeriu MATEI, director al Institutului Cultural Roman la Chisinau.
10.30 – Depuneri de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
12.00 – Dezvelirea monumentului Poeţii Unirii: Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu (comuna Truşeni)
1 septembrie
10.00 – 12.00  Prelegeri susţinute de savanţi filologi la universităţile din Republica Moldova:
acad. Eugen Simion (România) - Academia de Studii Economice din Moldova
acad. Mihai Cimpoi (România/ Republica Moldova) - Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişinău
m.c. Ileana Mălăncioiu (România) - Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
lector univ. Bogdan Creţu (România) - Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
Eugen Uricariu (România) - Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chişinău
dr. conf. Galaction Verebceanu (R. Moldova) - Universitatea de Stat din Moldova
dr. hab. conf. Vasile Bahnaru (R. Moldova) - Academia de Administraţie Publică de pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova
dr. conf. Ana Vulpe (R. Moldova) - Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
dr. hab. conf. Inga Druţă (R. Moldova) - Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Ileana Ursu (Serbia) - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău
Milan Nenadic (Serbia) - Universitatea Tehnică a Moldovei
dr. hab. prof. Elena Constantinovici (R. Moldova) - Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova
dr. univ. conf. Vasile Cujbă (R. Moldova) - Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău
dr. hab. prof. Cornel Munteanu (România) - Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
dr. hab. prof. Anatol Gavrilov - Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova






Anatol Gavrilov la 70 de ani


Pavel Balmuş la 70 de ani

La 19 august 2014, Institutul de Filologie al ASM a fost gazda unei conferinţe ştiinţifice dedicată celebrării a 70 de ani de la naşterea lui Pavel Balmuş, istoric literar, bibliolog, publicist, editor, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. 
Pavel Balmuş s-a născut la 18 august 1944, în Sărătenii Noi, Orhei. În 1966 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova. Între anii 1966-1968 a activat în calitate de redactor la Televiziunea Moldovenească; custode general, secretar ştiinţific şi director adjunct la Muzeul Republican de Literatură „D. Cantemir” (1979-1983); redactor la editurile Literatura Artistică (1983-1989) şi Cartier (2000-2002). Este preşedinte al Societăţii bibliofililor din Moldova „Paul Mihail” şi al Centrului Naţional de Hasdeologie de pe lângă Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”.
Principala sa preocupare ştiinţifică ţine de investigaţia de arhivă. Astfel, de-a lungul anilor, a scos la iveală informaţii inedite referitoare la scriitorii noştri clasici si, în special, la dinastia de cărturari basarabeni Hâjdău-Hasdeu - Pagini din istoria culturii şi literaturii moldoveneşti (1979), Studii şi materiale despre Alexandru şi Boleslav Hâjdău (1984) etc.  
Evenimentul omagial a debutat cu un mesaj din partea dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie. Domnia sa a remarcat acribia de care a dat dovadă Pavel Balmuş  în cercetarea arhivelor. A vorbit despre numeroasele volume semnate de istoric şi despre aportul substanţial pe care l-a adus Pavel Balmuş la cercetarea dinastiei de scriitori Hâjdău-Hasdeu, urându-i sincere şi calde urări de sănătate cu prilejul frumoasei aniversări.
Dr. hab.Aurelia Hanganu, secretar ştiinţific al ASM, a venit cu un mesaj de felicitare din partea conducerii Academiei, subliniind calitatea de critic literar a omagiatului şi tenaciatea cu care Dânsul a adunat numeroase documente de arhivă legate de familia Hasdeu. 
La secţiunea Comunicări au participat cercet. şt. Svetlana Korolevski cu un discurs despre Pasiunea B.P. Hasdeu a lui Pavel Balmuş. Cercetătoareaa punctat principalele preocupări ale criticului, evidenţiind calitatea sa de istoric literar şi de coordonator al unor ediţii speciale. Autoarea a remarcat faptul că preocupările şţiinţifice ale lui Pavel Balmuş sunt dintre cele mai diverse, incluzând analiza unor mari personalităţi ale neamului românesc precum: M. Eminescu, B.P.Hasdeu, Dosoftei, D. Cantemir, N. Iorga etc.  
Svetlana Korolevski a adus în discuţie şi cel mai nou volum al istoricului literar, Scripta Manent... Contribuţii de istoriografie literară, apărut la Iaşi, 2014.
Acad. Mihai Cimpoi l-a caracterizat pe Pavel Balmuş ca fiind un adevărat polihistor, dar calitatea de bază fiind, totuşi,  cea de filolog.  
Cercet. şt. Vitaliae Răileanu a susţinut o comunicarea Pavel Balmuş, intelectualul model, prezentându-l pe omagiat ca o prezenţă discretă, dar foarte productivă în plan intelectual.
Evenimentul a inclus şi o secţiune a evocărilor la care au participat: acad. A. Eşanu, dr. hab. I. Ciocanu, dr. G.Verebceanu, dr. O. Ciobanu, prof. univ. V. Malaneţchi, dr. A. Rău etc. 






Anatol Gavrilov la 70 de ani


Vasile Pavel la 80 de ani

La 15 iulie 2014, în Sala Mică a AŞM,  Institutul de Filologie al AŞM a organizat Conferinţa ştiinţifică, consacrată omagierii doctorului habilitat în filologie, profesor universitar Vasile Pavel, prilejuită de împlinirea a 80 de ani de la naştere şi 55 de ani de activitate ştiinţifică şi didactică.

Evenimentul a fost moderat de dr.hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie.
Dr hab. Aurelian Dănilă şi dr hab. Aurelia Hanganu au adresat mesaje de salut, subliniind complexitatea operei şi a personalităţii lingvistului.
În cadrul primei secţiuni au fost prezentate mai multe comunicări susţinute de dr. hab. Angela Savin, dr. Vladimir Zagaevschi care a făcut o trecere în revistă a principalelor lucrări de referinţă la care a colaborat omul de ştiinţă, Vasile Pavel: Диалектологический Атлас – ОКДА, Atlasul Lingvistic Romanic (Atlas Linguistique Roman – ALiR), Dialectologia moldovenească, Dicţionarul dialectal în 5 volume (1985-1986), Un alt aspect al muncii ştiinţifice a dlui Vasile Pavel îl constituie studiile monografice, vorba fiind de: Terminologia agricolă moldovenească (1973), Leksičeskaja nominacija (Denominaţia lexicală, 1983) şi cartea de popularizare a ştiinţei La izvorul graiului (1984), ele reprezentând cercetări de o ţinută ştiinţifică remarcabilă. “Cercetările dialectologului, lingvogeografului şi onomasiologului Vasile Pavel conţin o diversitate de metode şi de aspecte ridicând probleme teoretice referitoare la circulaţia sau ariile de răspândire a unităţilor de vocabular analizate, la etimologia, semantica lexicală, forma internă şi motivaţia lexicală a cuvintelor. În studiile semnate de omagiat cuvântul îşi găseşte o judicioasă şi amplă interpretare, privit fiind din interior, în timp şi în spaţiu”.
Liliana Popovschi, discipol al profesorului Vasile Pavel, a vorbit despre nominaţia lexicală, tratată în opera dialectologului, iar dr. Iulia Mărgărit, ceccetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti, a prezentat mai multe momente din expediţiile dialectologice efectuate împreună cu profesorul Vasile Pavel.

Dr. Galaction Verbceanu, director adjunct al Institutului de Filologie, a dat citire telegramelor adresate lingvistului, semnate de m. cor. Anatol Ciobanu şi dr. hab. Gh. Popa, rectorul Universităţii din Bălţi.  
Conferinţa a inclus şi secţiunea Evocări şi Omagii la care au participat: m. Cor. N. Bileţchi, dr. Hab. E. Constantinovici, dr. D. Apetri, dr. A. Zgardan etc.






Anatol Gavrilov la 70 de ani


Lansare de carte: Dincolo de text: hypertextul, de Elena Ungureanu

institutul de filologie al ASM

La 13 martie 2014, în Sala de şedinţe a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM,  a avut loc lansarea cărţii semnate de dr. Elena Ungureanu “Dincolo de text: hypertextul”, Chişinău,Ed. ARC, 2014, 280 p.
Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie al AŞM, Editura ARC, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale şi Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM “Andrei Lupan”.
Elena Ungureanu a venit cu o formula interactivă şi foarte dinamică de prezentare a cărţii. Luările de cuvânt ale invitaţilor au alternat armonios cu intervenţiile autoarei şi cu prezentarea on line a textului mişcător, cu linkuri şi cu imagini, pentru o înţelegere mai exactă a fenomenului de Hypertext.  „HYPERTEXTUL este textul conectat cu şi la alte texte; hypertextul este textul dinamic, este textul lichid, deschis, infinit, descentralizat, al tuturor, este, într-un cuvânt, TEXTUL TOTAL şi face parte din postmodernism, din estetica Totului”. În interiorul hypertextului, accentul se pune pe procese, relaţii, haos şi instabilitate, ca fundamente ale realităţii.

institutul de filologie al ASM
Prin natura sa discontinuă, hypertextul este unul dintre modurile de scriitură caracteristic postmodernismului. Cititorul unui hypertext se transformă în utilizator, el are libertatea de a-şi alege pistele narative. Hypertextul este o construcţie de noduri şi legături, în care conţinuturile pot căpăta diverse forme, în relaţie cu apariţia noului mod de construcţie şi percepţie, anume navigaţia. Textul devine un fel de cartogramă electronică, în care cititorul se orientează cu ajutorul markerilor metatextuali.
În calitate de moderator a fost Tatiana Cartaleanu, dr. în filologie, UPS „Ion Creangă”. Lansarea a fost marcată cu discuţii pe marginea cărţii, cu participarea lui Vasile Bahnaru, dr. hab. în filologie, director al Institutului de Filologie al AŞM, Mircea V. Ciobanu, scriitor, redactor –şef al Editurii Ştiinţa, Eugen Lungu, scriitor, redactor-şef al Editurii Arc, Aliona Zgardan-Crudu, dr. în filologie, UPS „Ion Creangă”, Igor Cojocaru, director Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, acad. Mihai Cimpoi.
Evenimentul a inclus şi o expoziţie de postere, tablouri, goblenuri, semne de carte handmade, reprezentând TEXTUL – interTEXTUL – hyperTEXTUL.


Anatol Gavrilov la 70 de ani


Un monument al Limbii Române la Chişinău

institutul de filologie al ASM

Monumentul în formă de carte deschisă în plan circular a fost ales, marţi, 11 martie 2014, câştigător al concursului organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei.
În competiţie s-au înscris 14 participanţi de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi un artist plastic ce locuieşte în Canada.
Conform cerinţelor comisiei de jurizare, proiectele trebuie să reflecte întreaga istorie a luptei pentru limbă, intersectată cu istoria noastră şi să fie un omagiu adus şi creatorilor limbii române - Mihai Eminescu, cel care a creat limba modernă, Alexei Mateevici, care a scris cel mai profund poem dedicat limbii române şi tuturor celor care au creat valori, cu care noi intrăm acum în dialogul valoric european şi universal.
Proiectul câştigător reprezintă paginile unei cărţi deschise, pe care vor fi inscripţionate file din istoria românilor şi a Basarabiei. Acestea vor fi turnate din cupru şi vor avea lungimea de 4,5 metri şi înălţimea de 6 metri. Pe cele 20 de plăci se vor regăsi nume de referinţă din cultura română: Vasile Voiculescu, Mihai Eminescu, Dumitru Matcovschi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Alexei Mateevici şi alţi poeţi români.
Monumentul, care urmează a fi construit până pe 31 august, de Ziua Limbii Române, va conţine şi textele baladelor Meşterul Manole şi Mioriţa, au menţionat autorii proiectului, Vlad Basarab şi Andrei Ciubotaru din Bucureşti.
Părerea membrilor juriului a fost unanimă în alegerea proiectului. Totodată, potrivit lui Mihai Cimpoi, membrii juriului vor iniţia un demers ca monumentul sovietic să fie înlăturat din faţa Academiei de Ştiinţe. Iniţiativa de a înălţa Monumentul ”Limbii Române” în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost lansată în cadrul celui de-al doilea Congres Internaţional al Eminescologilor, care s-a desfăşurat pe 3 septembrie 2013 la Chişinău.



Scriitorul Nicolae Costenco −100 de ani de la naştere

La 18 februarie 2014, Institutul de Filologie al AŞM a organizat Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 100 de ani de la naşterea scriitorului Nicolae Costenco. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie, a deschis şedinţa cu un discurs despre personalitatea si valoarea literară a poetului Nicolae Costenco. Academicianul Ion Tighineanu a vorbit despre actualitatea şi importanţa operei scriitorului pentru cultura şi literatura basarabeană. Eul liric al poetului Nicolae Costenco „este unul complex, este echivalent cu o lume reclădită demiurgic din „pâmânt şi soare”, „curioasă şi fără de nume”, în care „locul nu e loc, ci vâslă/de cumpănă a vremii coromâslă...” afirma acad. Mihai Cimpoi în discursul despre Omul şi scriitorul Nicolae Costenco. La eveniment au mai fost prezentate comunicări despre Postumele lui Nicolae Costenco, autor dr. hab. Ion Ciocanu. După părerea criticului, „Poeziile şi poemele sale învederează o patimă rară pentru tot ce e viaţă, dreptate şi demnitate” . Dr. hab. Alexandru Burlacu ne-a familiarizat cu activitatea lui Nicolae Costenco la „Viaţa Basarabiei”, Vorbitorul a făcut, de asemenea, o amplă analiză a întregii creaţii literare ce aparţine scriitorului Nicolae Costenco. Vitalie Răileanu ne-a dezvăluit o latură mai puţin cunoscută a poetului prin comunicarea Ineditul Nicolae Costenco. Analizând corespondenţa lui, în special scrisorile de dragoste, criticul V. Răileanu descoperă o fiinţă foarte sensibilă, gingaşă, caldă şi îndrăgostită de adevăr. Vasile Malaneţchi ne-a oferit un discurs foarte emoţionant despre Omul Nicolae Costenco. Un mare patriot, un veşnic îndrăgostit de limba română şi un neobosit căutător al adevărului. La eveniment a fost prezent şi fiul scriitorului, Constantin Costenco.

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 75 de ani de la naşterea academicianului Mihail Dolgan

Institutul de Filologie al AŞM a organizat, la 6 februarie 2014, Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 75 de ani de la naşterea academicianului Mihail Dolgan, profesor, critic literar, poet, om de cultură.
Evenimentul a debutat cu un cuvânt de deschidere al dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM, care a vorbit despre personalitatea savantului, Mihail Dolgan. Domnia Sa a remarcat numărul impresionant de lucrări valoroase, dar şi numeroase articole, cronici etc. 
Conducerea Academiei a fost reprezentată de secretarul ştiinţific general, dr. hab. Aurelia Hanganu, care a împărtăşit bucuria de a-l fi avut in calitate de profesor pe Mihail Dolgan. Domnia Sa a menţionat efortul, perseverenţa, voinţa cu care îşi scria cărţile şi îşi promova ideile şi valorile.
Acad. Mihai Cimpoi a prezentat  comunicarea „Grigore Vieru în viziunea criticului Mihail Dolgan”, cu referire specială la culegerea de studii didactice „Grigore Vieru adevărat”, editat într-un tiraj mic. Acad. Mihai Cimpoi a declarat că acest volum merită să fie reeditat pentru a fi prezent în mai multe biblioteci, favorizând accesul cât mai multor cititori la această carte.
Nicolae Bileţchi,  m. c. ne-a familiarizat cu „Adevărul vieţii şi transfigurarea lui artistică în critica lui Mihai Dolgan”, punctând mai multe calităţi ale criticului, în special cele de literat.
“Mihail Dolgan – strategiile admiraţiei”- o comunicare al cărei autor, dr. hab. Alexandru Burlacu, a reliefat paradoxurile la nivelul expresiei oximoronice, al enunţului şi al structurării discursului. „Criticul cultivă deliberat, paradoxul acesta constituind o modalitate eficientă pentru exprimarea admiraţiei”, a afirmat vorbitorul.
Comunicarea „Mihail Dolgan – cercetări eminescologice”, prezentată de dr. hab. Ion Ciocanu, ne dezvăluie felul în care acad. Mihail Dolgan a scris despre metaforă ca instrument de cunoaştere estetică a realităţii, problema şi metafora „complexităţii”, marginalii la metafora eminesciană, semnificaţia epitetului „dulce” în poezia lui Eminescu.
La secţiunea Omagii şi evocări au luat cuvântul dr. Maria Cosniceanu, m.c. Nicolae Dabija, dr. hab. Anatol Eremia.

La acest eveniment a fost prezentă şi familia regretatului academician. În încheierea manifestării ştiinţifice, Lilia Dolgan, fiica acestuia, a mulţumit Institutului de Filologie pentru organizarea conferinţei şi a evocat momentele plăcute şi frumoase petrecute alături de tatăl ei.

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Raportul de activitate al Institutului de Filologie pentru anul 2013

La 17 decembrie 2013, în Sala mică a AŞM, a avut loc şedinţa colectivului Institutului de Filologie, privind raportul de activitate ştiinţifică şi inovaţională pentru anul 2013.
Directorii de Centru (Centrul de Lingvistică, Centrul de Literatură şi Folclor, Centrul de Terminologie) au prezentat raportul de activitate şi principalele rezultate ştiinţifice obţinute pe parcursul anului curent.
La eveniment au participat şi Gh. Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, A. Dănilă, dr.hab., Aurelia Hanganu, dr. hab., secretar ştiinţific al AŞM.

Anatol Gavrilov la 70 de ani

Spartachiada colaboratorilor AŞM, membri de sindicat, ediţia 2013

institutul de filologie al ASM

În perioada 6-9 noiembrie 2013, a avut loc Spartachiada angajaţilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei, eveniment organizat cu  ocazia Zilei Mondiale a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare.  
Probele de tip sportiv, la care au participat şi reprezentanţii Institutului de Filologie au fost: volei (mixt), tenis de masă (bărbaţi şi femei), badminton (bărbaţi şi femei), şah (bărbaţi) şi dame (femei).


institutul de filologie al ASM

Astfel, la proba de volei, echipa Institututlui de Filologie s-a clasat pe locul 1I, la tenis de masă, Valeriu Sclifos a ocupat locul II, iar la şah, domnul Ion Plămădeală a obţinut locul I. În clasamentul general al întregii Spartachiade, echipa Institutului de Filologie al AŞM
s-a plasat pe locul I.


institutul de filologie al ASM

Festivitatea de premiere a câştigătorilor Spartachiadei colaboratorilor AŞM, membri de sindicat, ediţia 2013, a avut loc la 21 noiembrie 2013. La eveniment a luat parte şi preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca şi prim-vicepreşedinte AŞM, acad. Ion Tighineanu.

Lansare de carte

institutul de filologie al ASM

Joi, 24 octombrie 2013, în Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei au fost lansate 3 volume, semnate de dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM. Evenimentul are o dublă semnificaţie, întrucât Vasile Bahnaru a împlinit şi frumoasa vârstă de 64 de ani. Alături de autor, au fost prezenţi colectivul Institutului de Filologie, academicieni, oameni de cultură.  

institutul de filologie al ASM

Evenimentul a fost moderat de dr, Veronica Păcuraru  care a dat startul manifestării cu un discurs despre personalitatea autorului în general, contribuţia lingvistului la dezvoltarea terminologiilor speciale în limba română, în spaţiul dintre Prut si Nistru. Dr. hab. Vasile Bahnaru s-a impus ca notorietate în domeniul semasiologiei - o disciplină ştiinţifică complexă şi în continuă evoluţie.
De-a lungul întregii sale cariere ştiinţifice, Vasile Bahnaru s-a dovedit  a fi un militant curajos pentru afirmarea limbii române din spaţiul basarabean în toate domeniile vieţii publice, el aflându-se în primele rânduri de combatanţi în lupta pentru revenirea limbii române din R. Moldova la grafia latină şi pentru acordarea acesteia statutul de limbă de stat.

1. Volumul Lingvistică şi civilizaţie, Târgovişte, 2013, are drept ţintă un destinatar eterogen şi „include atât studii de strictă specialitate, cât şi articole de interes general (sociolingvistică, politică şi cultură)”. Astfel, materialele acestei culegeri au fost  organizate în trei compartimente: Probleme de lingvistică, Probleme de sociolingvistică, Probleme de cultură şi ştiinţă.


institutul de filologie al ASM

2. Dicţionar de antonime, Chişinău, 2013. 3. Volumul Miscellanea Basarabensia, Chişinău, 2013 „grupează contribuţii risipite prin ziare şi reviste, sub un titlu adecvat şi pune la dispoziţia cititorului un segment din activitatea ştiinţifică şi politică „de ocazie”, a lingvistului pasionat, Vasile Bahnaru. Contribuţiile sale punctuale, prilejuite de un eveniment cultural, ştiinţific, politic, dezvăluie interesul general pentru cultură, cel special pentru profesie, şi civismul cercetătorului, care, cu voce distinctă, pune în slujba unor idealuri comune autoritatea sa profesionala [...]. meritul volumului, stâ, în primul rând, în concentrarea articolelor, într-un singur tot, ordonarea lor pe categorii de probleme, pentru a pune la dispoziţia cititorului, texte, care pentru o anumită perioadă (1985-2011), reprezintă nu numai activitatea autorului, ci chiar o secvenţă din viaţa culturală, ştiinţifică, politică a Basarabiei contemporane. Al doilea merit stă în însăşi substanţa contribuţiilor semnate de Vasile Bahnaru, pe care, în acest fel, cititorul este invitat să le cunoască în lectură proprie”. (Iulia Mărgărit, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” Bucureşti). LA MULŢI ANI, stimate Vasile Bahnaru! Multă sănătate, inspiraţie şi forţă de creaţie în continuare!

Spiridon Vangheli: scriitorul copilului universal

institutul de filologie al ASM

Marţi, 22 octombrie 2013, la Institutul de Filologie al AŞM a avut loc ediţia a VII-a a Colocviului Filologia modernă. Realizări şi perspective în context european, cu genericul Spiridon Vangheli: scriitorul copilului universal. Evenimentul are loc în contextul în care anul 2013 a fost declarat anul Spiridon Vangheli. Iniţiativa a venit din partea Guvernului pentru “importanța deosebită a operei literare, precum și contribuția lui la dezvoltarea literaturii naționale și universale”. 

institutul de filologie al ASM

Evenimentul a adunat scriitori, cercetători, critici literari, dar şi cititori ai operei vangheliene şi a cuprins mai multe arii tematice: mitul copilăriei: viziune interdisciplinară şi interculturală;  literatura română între protocronism şi sincronism; raportări ale devenirii istorice şi ale textualizării vârstelor umane în literatura română din Basarabia; literatura pentru copii: caracteristicile limbajului.
Manifestarea a fost deschisă de dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM.


institutul de filologie al ASM

Academicianul Ion Tighineanu i-a înmânat medalia Dmitrie Cantemir. Menţionăm că  Maestrul Spiridon Vangheli este deţinător al diplomei „Hans Christian Andersen” şi al Medaliei de Aur a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, cavaler al Ordinului Republicii.
Comunicările în plen au fost prezentate de Academicianul Mihai Cimpoi (Copilul, creator de valori); Vasile Bahnaru (Limba prozei lui Spiridon Vangheli-caracteristicile funcţional-stilistice); Dr. Iulia Mărgărit, Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti, (Câteva particularităţi ale limbajului în opera lui Spiridon Vangheli); Nicolae Dabija (Spiridon Vangheli-scriitor universal) şi alţii. Secţiunea comunicărilor în plen a fost încheiată de Spiridon Vangheli cu un discurs despre imaginea copilului, a felului de a ne apropia şi a comunica cu copiii. „Norocul meu a fost că am rămas în sfera copilului”  şi „şansa pe care am avut-o a fost că, în Basarabia, literatura pentru copii nu a fost ignorată şi nici considerată un gen minor”.  Maestrul a recunoscut că toate cărţile ce îi aparţin au fost dedicate copilului din sufletul său, astfel având nemaipomenita ocazie de a-şi retrăi copilăria aşa cum şi-ar fi dorit-o, fără sărăcie şi război.

Partea a doua a colocviului a continuat cu dezbateri în cadrul celor patru secţiuni, corespunzător ariilor tematice.

ION DRUŢĂ LA 85 DE ANI!

institutul de filologie al ASM

Marţi, 15 octombrie 2013, ora 11, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a avut loc Şedinţa festivă consacrată aniversării a 85-a din ziua naşterii scriitorului Ion Druţă. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie al AŞM, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Culturii al Republicii Moldova. 

institutul de filologie al ASM

Ion Druţă este membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi membru de onoare al Academiei Române.

Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe, a deschis manifestarea cu o comunicare despre fenomenul Ion Druţă, importanţa şi actualitatea operei druţiene.

institutul de filologie al ASM
Ministerul Culturii a fost reprezentat de către viceministrul Gheorghe Postică, iar Ion Druţă a ţinut o prelegere despre valorile general umane, necesitatea păstrării şi perpetuării lor. În cadrul lecturilor academice, au fost lansate volumele: Ion Druţă. Opere, vol. V, VI, Chişinău, 2013 Ion Druţă., Vatra Blajinilor, Bucureşti, 2013. (Volum prezentat de m. cor. Nicolae BILEŢCHI) Ион Друцэ, Одиночество духа, Москва, 2013.

 

Noaptea cercetătorilor 2013 – premieră în Republica Moldova

institutul de filologie al ASM

27 septembrie este Noaptea Cercetătorilor - o inţiiativă a UE de popularizare a ştiinței în societate, Se sărbătoreşte în aceeaşi seară în peste 300 de oraşe din Europa. Evenimentul, dedicat invenţiilor, se desfăşoară pentru prima dată în Republica Moldova şi a adunat zeci de academicieni şi tineri cercetători care şi-au expus invenţiile şi lucrările într-un orăşel improvizat în Scuarul Academiei de Ştiinţe.  
Ştiinţa a evadat din laboratoarea pentru o noapte, iar copiii de vârstă preşcolară, tinerii şi adulţii au avut ocazia să asiste şi chiar să participe la desfăşurarea experimentelor, prezentarea produselor obţinute din materiale reciclabile. Cercetătorii au fost mai aproape ca niciodată de publicul larg, într-o atmosferă ce stimulează descoperirea ştiinţei prin activităţi distractive şi educative.

institutul de filologie al ASM
Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a menţionat că organizarea unui astfel de eveniment în Republica Moldova demonstrează faptul că Moldova are un număr impunător de oameni de ştiinţă, tineri care-şi manifestă entuziasmul în domeniul cercetării.
Potrivit lui Igor Corman, acest proiect este un pas important spre integrarea comunității științifice din Republica Moldova în cea europeană. „Începând de astăzi şi capitala noastră participă la construcţia hărţii ştiinţifice a Uniunii Europene. O țară modernă și civilizată nu poate exista fără știință, cercetare, inovare", a subliniat preşedintele Parlamentului.
institutul de filologie al ASM
La eveniment au mai participat viceprim-ministrul Tatiana Potâng, rectorul Universității Tehnice, Ion Bostan, cercetători, reprezentanți ai institutelor de cercetare și ai celor de învățământ superior.
Institutul de Filologie a fost prezent cu mai multe lucrări, adresate atât specialiştilor în domeniu, cât şi tuturor celor interesaţi de limba, cultura şi civilizaţia română.
Noaptea Cercetătorilor în Republica Moldova se desfășoară sub egida Academiei de Științe a Moldovei, Centrului Proiecte Internaționale și Agenţiei de Logistică "Age Quod Agis".

 



Congresul Mondial al Eminescologilor (ediţia a II-a)

Institutul de Filologie al ASM, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău,  Centrul Academic Internaţional Eminescu au organizat a doua ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor, desfăşurat în perioada 3-4 septembrie 2013 la Academia de Ştiinţe a Moldovei.
Evenimentul a întrunit cei mai importanţi eminescologi din România, Italia, Germania, China, Franţa, Ucraina, Turcia, Slovacia, Albania şi Bulgaria. Congresul a avut drept scop principal promovarea operei şi personalităţii lui Eminescu în întreaga lume, aprofundarea studiului acestora prin intermediul dezbaterilor ştiinţifice, traducerilor, exegezelor recente etc.
Congresul a început cu un discurs al acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM. Consilierul Mihai Şleahtiţchi a prezentat mesajul de salut al lui Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova. În deschiderea evenimentului, academicianul român Eugen Simion a primit din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei medalia Grigore Vieru.
În cadrul dezbaterilor legate de promovarea operei eminesciene în afara graniţelor, au participat acad. Eugeniu Doga, acad. Eugen Simion, prof. Kopi Kucuky (Albania), dr. Giuseppe Manitta (Italia), prof. Irfan Ünver Nasrattinoglu (Turcia), Tudor Nedelcea, prof. Victor Crăciun, prof. Adrian Dinu Rachieru, prof. Theodor Codreanu, prof. Florian Copcea, prof. Dumitru Copilu-Copillin, Ştefan D. Popa, prof. Lucia-Olaru-Nenati, acad. Vasile Tărâţeanu şi acad. Alexandrina Cernov (Cernăuţi), prof. Nicolae Georgescu, prof. Catinca Agache, Ivan Alexandrov (Bulgaria), prof. Viorel Dinescu, prof. Mihai Dorin, Marian Mărgărit, Mihai Sălcuţan, prof. Mihai Stan, George Coandă, Mircea Chelaru, Ioan Pavel, Mihai Chiriac, Mircea Radu Iacoban, Ioan de Hondol, Mihai Sultana Vicol.
Un alt aspect al operei eminesciene a fost legat de traducerea aceteia in diverse limbi. La acest capitol şi-au expus punctele de vedere Mario Castro Navarette (Chile), cu o traducere în limba spaniolă, apărută la Iaşi, Oleg Goncearenko (Ucraina), prezent cu volumul de traduceri De la Eminescu până la mine, Todur Zanet a propus o nouă versiune găgăuză a Luceafărului, Irfan Ünver Nasrattinoglu (Turcia), Dmitrii Karalis-Buzne (Federaţia Rusă), Dumitru Apetri care a analizat traducerile din ultimul timp realizate în limba ucraineană, poeta şi traducătoarea Miroslava Metleaeva. Cu această ocazie a fost lansat volumul bilingv româno-rus, apărut la editura Bibliotheca din Târgovişte, care include 60 de poeţi din Chişinău, Târgovişte şi Sankt-Petersburg. Au mai fost lansate şi alte volume: Eminescu de Tudor Nedelcea, Con-vieţuirea cu Eminescu de Adrian Dinu Rachieru şi Eminescu în perspectivă universală – reconstituiri şi restituiri de Dumitru Copilu – Copillin.
Congresul Eminescologilor s-a încheiat cu o masă rotundă dedicată academicianului Eugen Simion cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani.



Elena Ungureanu: „Omul fără limbaj ar fi un animal obişnuit”


Astăzi, fără Internet, în special generaţia tânără, nu-şi mai concepe existenţa. Acolo suntem cu toţii liberi să spunem ce vrem, cui vrem şi... cum vrem. Aflaţi că, spunând ce vrem, cui vrem şi cum vrem, NE AFLĂM ÎN VĂZUL TUTUROR! Lingvista Elena Ungureanu şi-ar dori că armata lingviştilor să coboare din turnul de fildeş, ca să stea cu mâna pe pulsul (pe mouse-ul) limbajului care s-a profilat în acest nou mediu - online. Ea consideră că în spaţiul virtual identitatea Persoanei se multiplică, iar Distanţa şi Timpul se scurtează. Aflaţi de la lingvistă de ce hypertextul este una dintre cele mai importante realizări tehnologico-umane şi prin ce emoticonul i-a trezit curiozitatea.
Elena Ungureanu, profil:
Cercetător ştiinţific superior la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi la Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI). 
A semnat peste 70 de lucrări ştiinţifice.

Dintotdeauna m-au interesat ştiinţele umane; între acestea, lingvistica, adică „ştiinţa cuvintelor şi a textelor", ocupă un loc aparte. Mai nou, mă interesează contactul acestora cu ştiinţele exacte sau reale. Faptul că „totul trece pe online" m-a determinat să studiez „problemele omului şi ale limbajului său", cum spunea marele lingvist de origine basarabeană Eugeniu Coşeriu. Omul fără limbaj, fără comunicare prin semne lingvistice şi paralingvistice (mimică, gesturi) ar fi un animal obişnuit. În viitor, lingvistica va fi puternic ancorată în tehnologii.

Fiecare are libertatea să vorbească cum îi place. Dar felul cum vorbeşte şi scrie îl reprezintă. Misiunea lingvistului constă în a descrie cât mai adecvat structura limbii şi a recomanda norme de vorbire literară, îngrijită. El nu poate să oblige pe cineva să vorbească într-un fel anume. Am o atitudine oarecum diferită faţă de ceea ce numim „greşeală de exprimare". Nu e vorba de tolerare, e vorba de o realitate a limbajului, pe care specialiştii trebuie s-o studieze încontinuu. Greşeala face parte din vorbire şi scriere, fiind opusul a ceea ce numim norma limbii, corectitudinea, recomandarea dată de dicţionar, prin urmare este un fenomen firesc, dialectic în evoluţia limbii. Fără greşeală ar fi inutilă categoria de corectitudine!

Toţi vorbitorii contribuie la dezvoltarea limbajului, chiar şi cei care practică unul suburban sau subcultural. În spaţiul online, anume utilizatorii simpli (şi nu lingviştii) mişcă înainte comunicarea online, generând noi forme de interelaţionare. Iar „vorbitorul este măsura tuturor lucrurilor în lingvistică", spunea acelaşi Coşeriu. Textul online, dotat cu linkuri, adică hypertextul, e una dintre cele mai importante realizări tehnologico-umane ale ştiinţei moderne.
În preajma lingvistului nr. 1 în lume - Eugeniu Coşeriu, cu ocazia conferirii titlului de doctor honoris causa de către Universitatea
După filosoful francez Roland Barthes, „orice text e un intertext", adică orice text se construieşte numai din relaţia cu alte texte. Textul e ca o Ţesătură. Nu putem vorbi fără să folosim cuvintele-firele textualeale celorlalţi. În epoca online, orice text dotat cu linkuri este un hypertext. Iată chiar ACUM şi AICI ne aflăm... într-un hypertext, cu câteva linkuri active, licărinde. Hypertextul este un text viu, dinamic, curgător, lichid, nonlinear..., diferit de textul nemişcat, „înţepenit" pe hârtie.

Emoticonul mi-a trezit curiozitatea în momentul când am început să comunic cu colegii pe skype. Câtă vreme emoticoanele:) , :( nu-mi înghesuie cuvintele, ci mi le susţin pentru o comunicare rapidă şi plină de expresivitate, le voi utiliza nestingherit, prezenţa lor livrând noi sensuri comunicării :). Un nou simbol al comunicării online, care de asemenea, merită atenţia cercetătorilor, este @ (arond), prezent şi el peste tot în mediul online.

Comunicarea online influenţează puternic interacţiunea umană
. Oamenii nu comunică mai puţin, cum se afirmă adeseori - ei comunică mai mult ca niciodată! Doar că între ei se află un mediu nou. Teoreticianul canadian Marshal McLuhan a lansat o expresie celebră: „The medium is the message" („Mesajul este Mediul"), care se potriveşte perfect limbajului online. Internetul, telefonul mobil, poşta electronică, videochatul, reţelele sociale au meritul de a fi scurtat enorm Distanţa şi Timpul dintre oameni. Este adevărat că din monitor nu va ieşi niciodată o mână reală care să te mângâie pe obraz, una virtuală însă s-ar putea la un moment dat să fie creată.

În mediul online omul devine mai calculat, mai pragmatic, mai tehnic, mai maşină. Identitatea persoanelor se diversifică şi se multiplică pe net, dar acestea devin nu atât sincere şi deschise, cât expuse şi vulnerabile. Dar ceea ce nu ne omoară - ne face mai puternici, nu?! Omul digital îşi va dezvolta, cu siguranţă, noi abilităţi de existenţă în mediul online.

Până când omenirea nu va crea ceva mai bun decât Internetul, ne paşte dependenţa de Internet. Confortabil? Şi da, şi nu. Ideal ar fi ca şcoala să împartă activităţile în fizice şi intelectuale, ca omul să nu-şi piardă la un moment dat, din cauza şezutului şi tastării îndelungate, şi capacitatea de a merge, nu doar cea de a gândi...

Totuşi, pentru ca limba vorbită îngrijit şi expresiv, ca ea să fie un reper important pentru toţi, lingviştii trebuie să fie activi în spaţiul online. Adică acolo unde sunt toţi ceilalţi, nu în turnul lor de fildeş. În mediul digital să facă tot ce pot ca să-i ghideze, să-i ajute pe vorbitori să înţeleagă că limba ne este dată tuturor, egal şi liber, prin texte, de aceea este important ce texte generăm, vorbim, scriem. Arhivele Internetului depozitează progresiv orice cuvânt cules la tastatură. Trăind activ în spaţiul online, comunicăm şi... respirăm prin hypertexte. Hypertextele noastre vor fi imortalizate şi vor fi cunoscute urmaşilor noştri. Ne pasă ce părere vor avea ei despre ţesăturile noastre textuale?! :)

Noaptea Cercetătorilor
 mi se pare o idee foarte bună „de ieşit la marele public", la „Măria sa Vorbitorul", la „Măria sa Cetăţeanul", care trebuie să beneficieze de rezultatele cercetărilor, al căror contribuabil este. Cuvântul este peste tot, trăim în Marele Text al lumii, noul text scris al lumii devine tot mai tehnologizat. Mediul virtual a făcut din Cuvântul nostru un cuvânt adresat Tuturor.

Foto: Ellene Mocrii

Mulțumiri Tucano Coffee pentru susținerea acordată la realizarea sesiunii foto. 
Tucano Coffee 

 



Proiecte de cercetare

 

Proiecte din sfera ştiinţei şi inovării finanţate instituţional

Direcţia ştiinţifică principală: Valorificarea si promovarea patrimoniului lingvistic si literar-folcloric al Republicii Moldova în noul context european

 

Codul proiectului

 

Denumirea proiectului

 

Perioada de realizare

 

Directorul proiectului

11.817.07.05F

Patrimoniul antroponimic din Republica Moldova sub aspect derivaţional

2011-2014

Dr. Maria Cosniceanu

11.817.07.06F

Bibliografia folclorului basarabean în context general românesc şi european (de la începuturi până în prezent)

2011-2014

Dr. Tudor Colac

11.817.07.07F

Pragmatica şi analiza discursului

2011-2014

Dr. Ion Bărbuţă

11.817.07.08F

Grupul de graiuri moldoveneşti din zona de nord în context general românesc

2011-2014

Dr. hab. Vasile Pavel

11.817.07.09F

Identitate şi globalism în literatura romană postsovietică din Republica Moldova

2011-2014

Dr. hab. Andrei Ţurcanu

11.817.07.10F

Constituirea Arhivei Naţionale de Folclor a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Digitizarea şi recondiţionarea fondului arhivistic documentar şi de magnetofon)

2011-2014

Dr. Ana Graur

11.817.07.11F

Aspecte lexico-gramaticale şi socio-lingvistice în istoria limbii române

2011-2014

Dr. Angela Savin

11.817.07.12F

Vocabularul limbii române: mobilitate şi stabilitate în contextul integrării europene

2011-2014

Dr. Ana Vulpe

11.817.07.13F

Tezaurul toponimic al Republicii Moldova

2011-2014

Dr. hab. Anatol Eremia

11.817.07.14F

Baza de date a limbii române (lexicul). Lingvistica în Moldova. Indice bibliografic (1991 – 2010)

2011-2014

Dr. hab. Vasile Bahnaru

11.817.07.15F

Principii epistemologice şi orientări noi în ştiinţa literară din sec. 20

2011-2014

Dr. hab. Anatol Gavrilov

11.817.07.16F

Enciclopedism şi multiculturalism în literatura română premodernă şi modernă

2011-2014

Acad. dr. h. prof. univ. Mihai Cimpoi

11.817.07.17A

Corector ortografic, gramatical şi stilistic pentru limba română

2011-2014

Dr. Inga Druţă


Monitorizări TV/Radio

În 2011 și 2012, o echipă de experți de la Institutul de Filologie al AȘM a monitorizat mai multe posturi de televiziune din Republica Moldova. Activitatea de monitorizare a fost iniţiată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, fiind determinată de intenţia de a constata calitatea limbii române vorbite în spaţiul audiovizual naţional, dat fiind impactul enorm al cuvântului rostit la televiziune. Monitorizarea reflectă modul în care vorbesc profesioniştii din audiovizual, deoarece numai personalul specializat face obiectul investigaţiei: prezentatorii, reporterii, editorii de programe, nu şi persoanele intervievate sau care participă în calitate de invitaţi la emisiuni.

Descarcă rapotul de monitorizare pentru anul 2013 aici

Descarcă rapotul de monitorizare pentru anul 2012 aici

Descarcă rapotul de monitorizare pentru anul 2011 aici



cadrul administrativ

Vasile Bahnaru   – director, dr. hab., conf. cercet.

Galaction Verebceanu– director adjunct, dr., conf. cercet.
Viorica Răileanu – director  al Centrului de Lingvistică, dr., conf. cercet.
Ludmila Şimanschi– director interimar al Centrului de Literatură şi Folclor, cercet.
Inga Druţă– director al Centrului de Terminologie, dr. conf. cercet.

Componenţa

Consiliului ştiinţific al Institutului de Filologie (ales la adunarea cercetătorilor ştiinţifici din 04.11.2010)

 

Nr.

Numele şi prenumele, gradul şi titlul şt.

Funcţia

    1.

Vasile Bahnaru, dr. h. conf. cercet.

Director

    2.

Galaction Verebceanu, dr. conf. cercet.

Director adjunct

    3.

Viorica Răileanu, dr. conf. cercet.

Director al Centrului de Lingvistică

    4.

Ludmila Şimanschi, cercet.

Director interimar al Centrului de Literatură şi Folclor

    5.

Inga Druţă, dr. conf. cercet.

Director al Centrului de Terminologie, şefă de proiect, responsabilă de sector

    6.

Mihai Cimpoi, acad. dr. h. prof. univ.

Cercetător ştiinţific principal, responsabil de sector

    7.

Haralambie Corbu, acad. dr. h. prof. univ.

Consultant ştiinţific

    8.

Nicolae Bileţchi, m. cor. dr. h. prof. univ.

Consultant ştiinţific

    9.

Nicolae Jantîc

Preşedintele Comitetului sindical

    10.

Burlacu Alexandru, dr. hab. prof. univ.

Cercetător ştiinţific principal, redactor-şef al revistei „Philologia”

    11.

Elena Constantinovici, dr. h. prof. univ.

Cercetător ştiinţific principal

    12.

Anatol Eremia, dr. h. conf. cercet.

Consultant ştiinţific, şef de proiect

    13.

Anatol Gavrilov, dr. h., conf. cercet.

Cercetător ştiinţific coordonator, şef de proiect

    14.

Vasile Pavel, dr. h. conf. cercet.

Consultant ştiinţific, şef de proiect

    15.

Andrei Ţurcanu, dr. h. prof. univ.

Cercetător ştiinţific principal, şef de proiect, responsabil de sector

    16.

Ion Bărbuţă, dr. conf. cercet.

Cercetător ştiinţific coordonator, şef de proiect

    17.

Tudor Colac, dr. conf. cercet.

Cercetător ştiinţific coordonator, şef de proiect, responsabil de sector

    18.

Veronica Păcuraru, dr. conf. univ.

Cercetător ştiinţific coordonator

    19.

Angela Savin, dr. conf. univ.

Cercetător ştiinţific coordonator, şef de proiect, responsabil de sector

    20.

Ana Vulpe, dr. conf. cercet.

Cercetător ştiinţific coordonator, şef de proiect, responsabil de sector



scurt istoric

Institutul de Filologie, fondat în 1958 (cu denumirea Institutul de Limbă şi Literatură), este una dintre cele mai vechi instituţii de cercetare ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei. De-a lungul timpului a suportat câteva reorganizări: în 1991 a fost divizat în Institutul de Lingvistică şi cel de Istorie şi Teorie Literară, ultimul, prin fuziune cu Secţia de Folclor a Institutului de Etnografie şi Folclor, a fost reformat în Institutul de Literatură şi Folclor (1998), ca, în 2006, aceste două instituţii să fie reunite în actualul Institut de Filologie cu următoarele centre ştiinţifice: Lingvistică, Literatură şi Folclor, Terminologie.
În pofida presiunilor ideologice exercitate în perioada sovietică, Institutul de Filologie a continuat tradiția cercetărilor filologice românești.
Directori ai Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură: Ion Ceban (1946-1951); Andrei Borşci (1951-1958). Directori ai Institutului de Limbă şi Literatură: Iosif Varticean (1958-1961); Nicolae Corlăteanu (1961-1969); Simion Cibotaru (1969-1984); Haralambie Corbu (1984-1987); Silviu Berejan (1987-2000); Ion Bărbuţă (2000-2007); Ana Bantoş (2007-2009). Din 2009 director al Institutului de Filologie este Vasile Bahnaru. În cadrul Institutului la diferite etape au activat personalităţi de seamă ca Vasile Coroban, Eugeniu Russev, Gheorghe Bogaci, Ion Vasilenco, Vasile Badiu, Efim Levit, Pavel Zavulan şi alţii.
Direcţia ştiinţifică principală Valorificarea si promovarea patrimoniului lingvistic si literar-folcloric al Republicii Moldova în noul context european, cuprinde investigarea concepţiilor teoretice şi metodelor contemporane de cercetare literară; a literaturii şi culturii basarabene din secolele XVII-XXI în context european; a tezaurului folcloric al românilor (Basarabia, Transnistria, nordul Bucovinei, Regiunea transcarpatică); a sintaxei discursiv-pragmatice; a sistemului lexical al limbii (analiză şi descriere semantică şi lexicografică); a originii şi tipologiei lexicale a onomasticii naţionale; a varietăţilor dialectale din perspectiva informatizării atlaselor lingvistice şi a textelor dialectale; a criteriilor de periodizare a limbii; a standardizării şi unificării terminologiilor tehnico-ştiinţifice sectoriale.
Publicaţiile periodice ale Institutului de filologie sunt revistele Philologia, Metaliteratură şi Buletin de lingvistică.
De la fondarea sa Institutul şi-a concentrat eforturile asupra cercetărilor de ordin fundamental şi aplicativ vizând evoluţia şi dezvoltarea limbii naţionale, a stării ei actuale şi a istoriei ei, a dialectelor şi graiurilor de pe teritoriul republicii, a cultivării normelor limbii literare, a stilisticii, a alcătuirii de manuale, dicţionare şi atlase lingvistice, a scrierii de cercetări monografice, privind structura fonetică, morfologică şi sintactică a limbii literare, evoluţia ei istorică, stilurile ei funcţionale, vorbirea orală vie; reîntregirea şi valorificarea moştenirii literare, a legităţilor şi tendinţelor procesului literar contemporan a principiilor teoretice ale istoriei şi criticii literare, a relaţiilor literaturii române cu literaturile europene etc.
Până în prezent colaboratorii Institutului au pregătit o serie de lucrări colective şi individuale, care au avut drept obiectiv cercetarea limbii şi literaturi.



organigrama

organigrama



contact

 

 

INSTITUTUL DE FILOLOGIE

BD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT NR. 1,
CHIŞINĂU, MD-2001
REPUBLICA MOLDOVA

Director - Vasile Bahnaru

TEL. +373 22 237752

Secretariat

TEL. / FAX: +373 22 272719
E-MAIL: cancelarie.ifilolog@asm.md


Vizualizare hartă mărită  



resurse umane

  1. Personalul administrativ

 

Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1

Dr. Vasile Bahnaru

Director

2

Dr. Galaction Verebceanu

Secretar ştiinţific

3

Ludmila Şimanschi

Director  interimar al Centrului  de Literatură

4.

Dr. Viorica Răileanu

Director al Centrului de Lingvistică

5.

Inga Druţă, dr. conf. cercet.

Director al Centrului de Terminologie

 

I. Centrul de Lingvistică

1. Sectorul de Gramatică


Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Dr. Ion Bărbuţă

Cercetător ştiințific coordonator, responsabil de sector

2.

Dr. h. Elena Constantinovici

Cercetător ştiințific principal

3.

Dr. h. Alexandru Dîrul

Consultant ştiințific

4.

Dr. Elena Ungureanu

Cercetător ştiințific superior

5.

Dr. Maria Cosniceanu

Cercetător ştiințific coordonator

6.

Dr. Alexandru Cosmescu

Cercetător ştiințific

7.

Dr. ElenaVarzari

Cercetător ştiințific superior, cumul

8.

Doina Corobcean

Cercetător ştiințific stagiar, cumul

9.

Tatiana Barbăneagră 

Cercetător ştiințific stagiar, cumul

 

2. Sectorul de Lexicologie şi lexicografie


Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Dr. Ana Vulpe

Cercetător ştiințific coordonator, responsabil de sector

2.

Dr. Vera Păcuraru

Cercetător ştiințific coordonator

3.

Dr. Violeta Ungureanu

Cercetător ştiințific superior

4.

Dr. Petru Derescu

Cercetător ştiințific superior

5.

Dr. Maria Onofraş

Cercetător ştiințific coordonator

6.

Tamara Pahomi

Cercetător ştiințific

7.

Valeriu Sclifos

Cercetător ştiințific

8

Lidia Vrabie

Cercetător ştiințific

9

Dr. Anton Borş

Cercetător ştiințific coordonator

10

Liuba Agapi

Cercetător ştiințific stagiar, cumul

 

3. Sectorul de Istorie a limbii, dialectologie şi onomastică

10. 10. Dr. Silvia Maznic Cercetător ştiințific superior, cumul

Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Dr. Angela Savin

Cercetător ştiințific coordonator, responsabil de sector

2.

Dr. h. Vasile Pavel

Consultant ştiinţific

3.

Dr. h. Anatol Eremia

Consultant ştiinţific

4.

Dr. h. Marcu Gabinschi

Consultant ştiinţific

5.

Dr. Stela Spînu

Cercetător ştiințific superior

6.

Ecaterina Pleşca

Cercetător ştiințific

7.

Dr. Inna Negrescu-Babuş

Cercetător ştiințific

8.

Dr. Lidia Colesnic

Cercetător ştiințific superior

9.

Lilia Guţu

Cercetător ştiințific stagiar, cumul

10.

Dr. Silvia Maznic

Cercetător ştiințific superior, cumul

11.

Dr. Eugenia Mincu

Cercetător ştiințific superior, cumul

 

II. Centrul de Literatură şi Folclor

  1. Sectorul de Literatură română premodernă şi modernă

Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Acad. Mihai Cimpoi

Cercetător ştiințific principal, responsabil de sector

2.

Acad. Corbu Haralambie

Consultant ştiințific

3.

Svetlana Korolevski

Cercetător ştiințific

4.

Dr. Olesea Ciobanu

Cercetător ştiințific

5.

Dr. Ala Zavadschi

Cercetător ştiințific superior, cumul

6.

Miroslava Luchiancicova

Cercetător ştiințific, cumul

 

2. Sectorul de Literatură contemporană                                              

Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Dr. h. Andrei Ţurcanu

Cercetător ştiințific  principal, responsabil de sector

2.

M. c. Nicolae Bileţchi

Consultant ştiințific

3.

Dr. h. Ion Ciocanu

Cercetător ştiințific principal

4.

Dr. Felicia Cenuşa

Cercetător ştiințific superior

5.

Vitalie Răileanu

Cercetător ştiințific

6.

Ludmila Șimanschi

Cercetător ştiințific

7.

Dr. Nina Corcinschi

Cercetător ştiințific superior, cumul, postdoctorand

8.

Dr. Gheorghe Chiperi

Cercetător ştiințific superior, cumul

9.

Dr. Viorica Zaharia

Cercetător ştiințific superior, cumul

10.

Dr. Timofei Roşca

Cercetător ştiințific superior, cumul

 

3. Sectorul de Teorie şi metodologie literară

Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Dr. h. Anatol Gavrilov

Cercetător ştiințific principal, responsabil de sector

2.

Dr. h. Ion Plămădeală

Cercetător ştiințific principal

3.

Dr. Dumitru Apetri

Cercetător ştiințific coordonator

4.

Dr. Sergiu Cogut

Cercetător ştiințific stagiar

5.

Dr. h. Aliona Grati

Cercetător ştiințific principal

6.

Aliona Susanu

Cercetător ştiințific stagiar, cumul

 

4. Sectorul de Folclor


Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Dr. Tudor Colac

Cercetător ştiințific coordonator

2.

Dr. h. Nicolae Băieşu

Consultant ştiințific

3.

Dr. Victor Cirimpei

Cercetător ştiințific coordonator

4.

Dr. Ion Buruiană

Cercetător ştiințific

5.

Dr. Iulian Filip

Cercetător ştiințific

6.

Ştefan Sofronovici

Cercetător ştiințific

7.

Mariana Cocieru

Cercetător ştiințific

8.

Dr. Grigore Botezatu

Cercetător ştiințific coordonator

9.

Lilia Ghieş

Cercetător ştiințific stagiar, cumul

10.

Dr. Tatiana Botnaru

Cercetător ştiințific superior, cumul

11.

Dr. Victor Ghilaş

Cercetător ştiințific superior, cumul

 

III. Centrul de Terminologie

1. Sectorul de standardizare şi unificare a terminologiilor tehnico-ştiinţifice

Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Valeriu Culev

Cercetător ştiințific

2.

Teodora Gorceac

Cercetător ştiințific

3.

Maria Mocanu

Cercetător ştiințific

4.

Ecaterina Păun

Cercetător ştiințific

5.

Mariana Vlas

Cercetător ştiințific

6.

Dr. Inga Druţă

Cercetător ştiințific coordonator, cumul

 

2.Sectorul de cultivare a limbii

1.

Dr. h. Vladimir Păslaru

Cercetător ştiințific principal

2.

Mariana Bugaci

Cercetător ştiințific stagiar

3.

Constantin Ivanov

Cercetător ştiințific stagiar

4.

Victoria Sainsus

Cercetător ştiințificstagiar, cumul

5.

Natalia Ştirbu

Cercetător ştiințific

Serviciul contabilitate şi personal


Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Viorica Haritonov

Contabil-şef

2.

Ludmila Maţcan

Contabil coordonator

3.

Valentina Tcaci

Inspector superior personal

4.

Nicolae Jantîc

Şef serviciu  gospodărie

Grupul redacţional al revistei  „Philologia”  şi al „Buletinului de Lingvistică”


Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Clarisa Vîju

Secretar de redacţie

2.

Mihail PAPUC

Redactor stilizator

Personalul auxiliar
                 


Nr.
crt.

Numele și prenumele

Funcția

1.

Galina Prodan

Dactilografă

2.

Maria Rusu

Dactilografă

 

 


Centrul de Lingvistică

 

Director – dr. Viorica Răileanu

Tel. / fax: +373 22 274514

E-mail: viorica.razvant@gmail.com


Centrul Literatură şi Folclor

 

Director interimar– Ludmila Şimanschi

Tel. +373 22 272150

E-mail: ludmila.simanschi@yahoo.com


Revista Philologia

Revista Philologia este moştenitoarea de drept şi continuatoarea publicaţiilor Limba şi Literatura moldovenească (1958-1989) şi Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară (1990-2009). 

Norme de (tehno)redactare descarcă aici

2014

Descarcă Philologia 2014 nr.1-2

2013

Descarcă Philologia 2013 nr.5-6

Descarcă Philologia 2013 nr.3-4

Descarcă Philologia 2013 nr.1-2

2012

Descarcă Philologia 2012 nr.1-2

Descarcă Philologia 2012 nr.3-4

Descarcă Philologia 2012 nr.5-6

2011

Descarcă Philologia 2011 nr.1-2

Descarcă Philologia 2011 nr.3-4

Descarcă Philologia 2011 nr.5-6

2010

Descarcă Philologia 2010 nr.1-2

Descarcă Philologia 2010 nr.3-4

Descarcă Philologia 2010 nr.5-6

2009

Descarcă RLSL 2009 nr.1-2

Descarcă RLSL 2009 nr.3-4

Descarcă RLSL 2009 nr.5-6

2008

Descarcă RLSL 2008 nr.1-2

Descarcă RLSL 2008 nr.3-4

Descarcă RLSL 2008 nr.5-6


Manifestări patronate

 

Institutul de Filologie organizează anual:


Colocviul Internaţional Filologia modernă. Realizări şi perspective în context european


Colocviul Internaţional Lecturi in memoriam academicianului Silviu Berejan


Colaborare internațională

 

Institutul de Filologie colaborează cu institute de profil din afara ţării.

1. Astfel, în conformitate cu acordul de colaborare cu Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu” al Academiei Române, o echipă de cercetători, condusă de acad. Mihai Cimpoi, participă la elaborarea celei de a doua ediţii a Dicţionarului general al literaturii române.
2. Centrul de Terminologie, în cadrul protocolului de colaborare cu Universitatea „Petru Maior” din Tîrgul Mureş, participă la elaborarea corespondentelor terminologice în limbile rusă, franceză şi engleză pentru proiectul Dicţionar economic poliglot”.
3. Dialectologii continuă colaborarea cu Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti” la tema Graiurile româneşti de la est de Nistruşi cu lingvistii de la institutele academice şi universitare din Polonia, Ungaria, Ucraina, Cehia, Slovacia, Serbia la proiectul Atlasul carpatic comun
4. Un proiect pe care îl realizează institutul, cu tematică conexă cercetării, este elaborarea şi publicarea unui volum antologic intitulat 60 de poeţi din Chişinău, Tîrgovişte şi Sankt-Petersburg (ediţie bilingvă româno-rusă).


Arhiva noutăților

-10.10.2014-

Colocviul naţional cu participare internaţională Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european cu genericul Probleme actuale de cercetare lingvis ... Detalii

-25.09.2014-

Lansarea cărţii În dialog cu Mihai Cimpoi: „Sunt un om de cultură devenit un destin” de Aliona GRATI ... Detalii

-25.09.2014-

Conferinţa ştiinţifică consacrată omagierii a 65 de ani de la naşterea scriitorului Aurelian Silvestru ... Detalii

-09.09.2014-

Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, ediţia a VIII-a cu genericul Probleme actuale de cercetare lingvistică şi literară, organizat de ... Detalii

-09.09.2014-

Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, ediţia a VIII-a cu genericul Probleme actuale de cercetare lingvistică şi literară, organizat de ... Detalii

-27.08.2014-

Institutul de Filologie al AȘM vă invită să participați la Congresul Mondial al Eminescologilor (ediția a III-a), care va avea loc în zilele de 3-4 septembrie 2014 ... Detalii

-21.08.2014-

Duminică, 31 august 2014, la ora 8:30, în Sala azurie a AŞM, va avea loc şedinţa solemnă consacrată Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea română ... Detalii

-18.08.2014-

Se anunţă susţinerea tezei de doctor. Pretendent EDU Inga. Conducător ştiinţific ŞLEAHTIŢCHI Maria ... Detalii

-15.08.2014-

Institutul de Filologie al AȘM Vă invită să participați la Conferința științifică consacrată celebrării a 70 de ani de la nașterea lui Pavel BALMUȘ, istor ... Detalii

-23.07.2014-

Joi, 31 iulie 2014, la ora 16:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01. Literatura română ... Detalii

-22.07.2014-

Program de activitate pentru anii 2014-2018 în postul de director al Institutului de Filologie al AŞM ... Detalii

-10.07.2014-

Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei scoate la concurs următoarele posturi vacante: ... Detalii

-09.07.2014-

Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei vă invită să participaţi la omagierea doctorului habilitat în filologie, profesor universitar Vasile Pav ... Detalii

-01.07.1014-

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autoarei: Monografii Mititelu, O. Singuri în faţa lui Moloh. Studiu monografic, ... Detalii

-30.06.2014-

Se anunţă susţinerea tezei de doctor. Pretendent Natalia Cuţitaru. Conducător ştiinţific: Andrei Ţurcanu, doctor habilitat în filologie ... Detalii

-17.06.2014-

Se anunţă susţinerea tezei de doctor Pretendent Narcisa Florentina Boldeanu ... Detalii

-16.06.2014-

Joi, în data de 26 iunie, la ora 14:00 va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea dialectologie 621.03 ... Detalii

-09.06.2014-

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la lansarea cărţii Literatura Moldovei la răscrucea veacurilor. Critică literară, traduceri, eseuri /Л ... Detalii

-22.05.2014-

Aviz Miercuri, 28 mai 2014, la ora 14:00, sala 411, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01 − Literatura română. Ordi ... Detalii

-22.05.2014-

La 20 mai 2014, ora 15.00, în Sala mică a AȘM a avut loc simpozionul ştiinţific „Grigore Vieru şi valenţele sale europene”, organizat de Institutul de Filolog ... Detalii

-19.05.2014-

Se anunţă susţinerea tezei de doctor Pretendent Ludmila ŞIMANSCHI Conducător ştiinţific Nicolae LEAHU, dr., conf. univ. Consil ... Detalii

-19.05.2014-

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la evocarea „In memoriam academicianul Constantin Popovici”. Evocarea va avea loc marţi, 20 mai 2014, î ... Detalii

-18.05.2014-

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la simpozionulştiinţific „Grigore Vieru şi valenţele sale europene” organizat în cadrul Festivalulu ... Detalii

-06.05.1014-

Joi, în data de 8 mai, la ora 14:30 va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 621.02.Gramatica ... Detalii

-07.04.2014-

Vineri, 11 aprilie 2014, la ora 1400, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 19 621.04–01 din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe ... Detalii

-18.03.2014-

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 200 de ani de la naşterea scriitorului Taras Şevce ... Detalii

-08.03.14-

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită la lansarea cărţii „DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL” de Elena Ungureanu ... Detalii

-28.02.2014-

„Originalitatea lui Ion Creangă şi locul său printre povestitorii europeni”, organizat în cadrul florilegiului de activităţi Zilele Creangă ... Detalii

-14.02.2014-

Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 100 de ani de la naşterea scriitorului Nicolae Costenco ... Detalii

-10.02.2014-

Marţi, 25 februarie 2014, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01- Literatura română. Ordinea de zi: Discutare ... Detalii

-10.02.2014-

Marţi, 25 februarie 2014, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01- Literatura română... Detalii

-04.02.2014-

Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 75 de ani de la naşterea academicianului Mihail Dolgan... Detalii

-31.01.2014-

Susţinerea publică a tezei doamnei Angela SAVIN Motivaţia unităţilor polilexicale stabile în limba română pentru obţinerea gradului ştiinţific de doctor habilitat... Detalii

-20.01.2014-

Marţi, 28 ianuarie 2014, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil... Detalii

-10.01.2014-

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată omagierii a 85 de ani de la naşterea folcloristului Grigore Botezatu... Detalii

-20.12.2013-

Institutul de Filologie al AŞM, Secţia de Cultură a Consiliului raional Floreşti, Primăria satului Izvoare Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată...Detalii

-19.12.2013-

Administraţia şi comitetul sindical îi felicită pe toţi membrii Institutului de Filologie al... Detalii

-12.12.2013-

Marţi, 17 decembrie 2013, ora 14, în Sala mică a AŞM, va avea loc şedinţa privind raportul de activitate ştiinţifică... Detalii

-12.12.2013-

Luni, 23 decembrie 2013, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil ...Detalii

-18.11.2013-

Joi, 21 noiembrie 2013, ora 14:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 10.02.01- Limba română...Detalii

-07.11.2013-

Joi, 14 noiembrie 2013, la ora 14:00 va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 10.02.01- Limba română. Detalii

-10.10.2013-

Lecturi academice: Academicianul Ion Druţă la 85 de ani... Detalii

-22.08.2013-

Conferinţa internaţională Limba română – limbă a integrării europene Detalii

-16.08.2013-

Luni, 2 septembrie 2013, susţinerea publică a tezei de doctor habilitat în filologie Structurile actanţiale în limba română, dr. Aurelia HANGANUDetalii

-05.07.2013-

Colocviului Internaţional FILOLOGIA MODERNĂ: Realizări şi perspective în context europeancu genericul Spiridon Vangheli: scriitorul copilului universal Detalii

-05.07.2013-

3-4 septembrie 2013 va avea loc Congresul Mondial al Eminescologilor editia a II-a Detalii

-05.07.2013-

Luni, 15 iulie 2013, ora 12.00, în Sala mică a AŞM va avea loc Conferinţa ştiinţifică consacrată aniversării a 65 de ani de la naşterea domnului Nicolae Dabija Detalii

04.07.2013

Joi, 23 mai 2013, în incinta Institutului de Filologie al AŞM, a avut loc lansarea revistei Intercultural Communications (Georgia) Detalii

30.05.2013

Marți 4 iunie ora 14.00 în sala 408 va avea loc conferința dedicată lui Victor Gațac Detalii

14.05.2013

Festivalul International de Poezie "Grigore Vieru”, editia a V-a Detalii

03.05.2013

S-a stins din viață academicianul Mihail Dolgan Detalii

15.04.2013

Joi, 18 aprilie, ora 13.00, Institutul de Fillologie al AȘM vă invită la lansare de carte Detalii

27.03.2013

01 aprilie 2013, inaugurarea noii conduceri a ICR Chișinău Detalii

19.02.2013

26 februarie 2013, Conferinţa ştiinţifică Anatol Gavrilov la 70 de ani Detalii

20.01.2013

31 ianuarie 2013, Conferinţa ştiinţifică Iulian Filip la 65 de ani Detalii

15.01.2013

15 ianuarie 2013, conferinţa ştiinţifică consacrată Zilei Culturii Naţionale Detalii

20.12.2012

La mulți ani 2013!!! Detalii

 



Colocviul naţional cu participare internaţională Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european

10.10.2014




Program Descarcă

Institutul de Filologie


În dialog cu Mihai Cimpoi: „Sunt un om de cultură devenit un destin” de Aliona GRATI

25.09.2014

Institutul de Filologie al AŞM
Vă invită să participaţi la lansarea cărţii

 În dialog cu Mihai Cimpoi:
     „Sunt un om de cultură devenit un destin”
de Aliona GRATI

 

    Lansarea va avea loc marţi, 30 septembrie  2014, la ora 1400 , în Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. II).

PROGRAM

Moderator

Dr. hab. Vasile BAHNARU, director al Institutului de Filologie al AŞM

Mesaj de salut

Acad. Gheorghe DUCA, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Prezentări

Prof. Adrian Dinu RACHIERU
Acad. Valeriu MATEI
Dr. hab. Alexandru BURLACU
Acad. Mihai CIMPOI

Descarcă Invitația program aici

Institutul de Filologie


Conferinţa ştiinţifică consacrată omagierii a 65 de ani de la naşterea scriitorului Aurelian Silvestru

25.09.2014

    Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată omagierii a 65 de ani de la naşterea scriitorului Aurelian Silvestru, doctor în psihologie, director-fondator al Liceului de Creativitate şi Inventică Prometeu din municipiul Chişinău.

    Conferinţa va avea loc miercuri, 1 octombrie 2014, la ora 1300 , în Sala azurie a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, parter).

        Lansarea cărţilor:
Pragul, 2014
Aforisme, 2014
Surâsul zeilor, 2014
Şi tu eşti singur? (roman), 2014
Bibliografia Aurelian Silvestru, 2014

Descarcă Invitația program aici

Institutul de Filologie


Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, ediţia a VIII-a

09.09.2014

Institutul de filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, Chişinău MD-2001
Tel.: 022 23 77 52, 022 27 27 19
cancelarie.ifilolog@asm.md

Circulară

Stimată Doamnă/ Stimate Domn,

Vă invităm să participaţi în perioada 16-17 octombrie 2014, la cea de-a VIII-a ediţie a Colocviului naţional cu participare internaţională Filologia Modernă: realizări şi perspective în context europeancu genericul Probleme actuale de cercetare lingvistică şi literară, organizat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Lucrările colocviului se vor desfăşura pe mai multe secţiuni:

  • limba română
  • critică şi istorie literară
  • etnologie-etnografie
  • terminologie
  • Dumitru Matcovschi – poet, prozator, dramaturg, publicist şi academician basarabean.

Lucrările pot fi susţinute în română, franceză şi engleză.
Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită Formularul de participare pe adresa de e-mail viorica.razvant@gmail.com, până la 25 septembrie 2013.
Programul colocviului va fi publicat în timp util pe site-ul Institutului de Filologie al AŞM http://www.if.asm.md.
Taxa de participare este de 300 de lei pentru participanţii din Republica Moldova şi 20 de euro pentru participanţii străini. Suma acoperă costurile necesare editării în volum a comunicărilor, precum şi alte costuri de organizare.
Cheltuielile pentru sejur (cazare şi masă), transport vor fi suportate de participanţi.
Textul integral al comunicării va fi recepţionat până la 30 octombrie 2014.
Vă aşteptăm să ne onoraţi cu participarea Dumneavoastră la lucrările colocviului.


 Comitetul de organizare:

Preşedinte:
Dr. hab. conf. cerc. Vasile BAHNARU, director al Institutului de Filologie al AŞM

Membri:
Dr. conf. cerc. Galaction VEREBCEANU, secretar ştiinţific al Institutului de Filologie al AŞM
Dr. conf. cerc. Viorica RĂILEANU, director al Centrului de Lingvistică al Institutului de Filologie al AŞM
Dr. Ludmila ŞIMANSCHI, director interimar al Centrului de Literatură şi Folclor al Institutului de Filologie al AŞM

Comitetul ştiinţific:
Acad. Mihai CIMPOI
Acad. Eugen SIMION (Bucureşti)
Acad. Marius SALA (Bucureşti)
Acad. Valeriu MATEI
M. cor. Nicolae BILEŢCHI
M. cor. Nicolae DABIJA
M. cor. Ion HADÂRCĂ
Prof. univ. dr. hab. Anatol GAVRILOV
Dr. conf. cerc. Ion BĂRBUŢĂ

FORMULAR DE PARTICIPARE

Prenume, Nume

 

Gradul, titlul ştiinţifico-didactic

 

Afilierea instituțională

 

Secţiunea

 

Titlul comunicării (în limba comunicării şi în limba engleză)

 

Rezumat (în limba comunicării şi în limba engleză) 100–150 de cuvinte

 

5 cuvinte-cheie (în limba comunicării şi în limba engleză)

 

E-mail

 

Prezentare cu videoproiector: DA/ NU

 



Descarcă Invitația program aici

Institutul de Filologie


Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, ediţia a VIII-a

09.09.2014

Institutul de filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, Chişinău MD-2001
Tel.: 022 23 77 52, 022 27 27 19
cancelarie.ifilolog@asm.md

Circulară

Stimată Doamnă/ Stimate Domn,

Vă invităm să participaţi în perioada 16-17 octombrie 2014, la cea de-a VIII-a ediţie a Colocviului naţional cu participare internaţională Filologia Modernă: realizări şi perspective în context europeancu genericul Probleme actuale de cercetare lingvistică şi literară, organizat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Lucrările colocviului se vor desfăşura pe mai multe secţiuni:

  • limba română
  • critică şi istorie literară
  • etnologie-etnografie
  • terminologie
  • Dumitru Matcovschi – poet, prozator, dramaturg, publicist şi academician basarabean.

Lucrările pot fi susţinute în română, franceză şi engleză.
Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită Formularul de participare pe adresa de e-mail viorica.razvant@gmail.com, până la 25 septembrie 2013.
Programul colocviului va fi publicat în timp util pe site-ul Institutului de Filologie al AŞM http://www.if.asm.md.
Taxa de participare este de 300 de lei pentru participanţii din Republica Moldova şi 20 de euro pentru participanţii străini. Suma acoperă costurile necesare editării în volum a comunicărilor, precum şi alte costuri de organizare.
Cheltuielile pentru sejur (cazare şi masă), transport vor fi suportate de participanţi.
Textul integral al comunicării va fi recepţionat până la 30 octombrie 2014.
Vă aşteptăm să ne onoraţi cu participarea Dumneavoastră la lucrările colocviului.


 Comitetul de organizare:

Preşedinte:
Dr. hab. conf. cerc. Vasile BAHNARU, director al Institutului de Filologie al AŞM

Membri:
Dr. conf. cerc. Galaction VEREBCEANU, secretar ştiinţific al Institutului de Filologie al AŞM
Dr. conf. cerc. Viorica RĂILEANU, director al Centrului de Lingvistică al Institutului de Filologie al AŞM
Dr. Ludmila ŞIMANSCHI, director interimar al Centrului de Literatură şi Folclor al Institutului de Filologie al AŞM

Comitetul ştiinţific:
Acad. Mihai CIMPOI
Acad. Eugen SIMION (Bucureşti)
Acad. Marius SALA (Bucureşti)
Acad. Valeriu MATEI
M. cor. Nicolae BILEŢCHI
M. cor. Nicolae DABIJA
M. cor. Ion HADÂRCĂ
Prof. univ. dr. hab. Anatol GAVRILOV
Dr. conf. cerc. Ion BĂRBUŢĂ

FORMULAR DE PARTICIPARE

Prenume, Nume

 

Gradul, titlul ştiinţifico-didactic

 

Afilierea instituțională

 

Secţiunea

 

Titlul comunicării (în limba comunicării şi în limba engleză)

 

Rezumat (în limba comunicării şi în limba engleză) 100–150 de cuvinte

 

5 cuvinte-cheie (în limba comunicării şi în limba engleză)

 

E-mail

 

Prezentare cu videoproiector: DA/ NU

 



Descarcă Invitația program aici

Institutul de Filologie


Congresul Mondial al Eminescologilor Ediția a III-a

27.08.2014

Institutul de Filologie al AȘM vă invită să participați la Congresul Mondial al Eminescologilor (ediția a III-a), care va avea loc în zilele de 3-4 septembrie 2014

Descarcă Invitația program aici


Institutul de Filologie


Ședinţa solemnă consacrată Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea română

21.08.2014

Duminică, 31 august 2014, la ora 8:30,
în Sala azurie a AŞM, va avea loc şedinţa solemnă consacrată Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea română.

Evenimentul are loc în cadrul Conferinţei Internaţionale Limba română – limbă
a integrării europene
.

Organizatori:
Academia de Ştiinţe a Moldovei
Institutul de Filologie
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chişinău


Institutul de Filologie


Susţinerea tezei de doctor în filologie

18.08.2014

Se anunţă susţinerea tezei de doctor

Pretendent   EDU Inga
Conducător ştiinţific   ŞLEAHTIŢCHI Maria

Consiliul ştiinţific specializat

  1. CIMPOI Mihai, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, academician al AŞM – preşedinte
  2. CARAMAN Vlad, doctor în filologie, conferenţiar universitar – secretar ştiinţific
  3. BILEŢCHI Nicolae, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, membru-corespondent al AŞM
  4. MORARU Victor, doctor habilitat în politologie, doctor în filologie, profesor universitar
  5. CIOCANU Ion, doctor habilitat în filologie,  conferenţiar cercetător
  6. LEAHU Nicolae, doctor în filologie, conferenţiar universitar

Tema tezei  Discursuri literare în reviste din Republica Moldova
Specialitatea   622.01 Literatura română
Data  26 august 2014
Ora  14.00
Local  Sala Mică a AŞM, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1, Chişinău, MD 2001

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

  1. EDU, I.  Discursul identitar basarabean de la restructurare la integrare interculturală. În: Intertext. Revistă ştiinţifică, 2012, Nr. 1/2 (21/22), p. 163-170.
  2. EDU, I. Discursul resuscitării culturale în revistele literare din Basarabia. În: Studia Universitas. Ştiinţe socio-umane. 2012, Nr. 10 (60), CEP USM, p. 104-107.
  3. EDU, I. Sincronizarea – un dialog cultural dintre Est şi Vest. În: Philologia, 2012, Nr. 1-2 (259-260), p. 45-49. 
  4. EDU, I.Discursul polifoniei culturale la revista Contrafort. În: Critical discourse and linguistic variation. New investigation perspectives: receptions, analyses, openings. First edition, September, 8-9, 2011, Suceava: Editura Universităţii „Ştefan cel Mare” , p. 111-114.
  5. EDU, I. Identitate şi alteritate în presa literară (culturală) din Basarabia (1985-1995). În: Tradiţie/inovaţie – identitate/alteritate: paradigme în evoluţia limbii şi culturii române (coord. Ofelia Ichim). Iaşi: Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2013. p. 251-258.

 

Rezumatul tezei

1. Problematica abordată
Teza abordează problema revistelor literare din Republica Moldova drept domeniu complex aflat în continuă metamorfoză atât la nivelul expresiei artistice utilizate pentru a-şi consolida o identitate, cât şi prin interesele, finalităţile, politica şi ideologia culturală asumată o dată cu vârsta şi experienţa, metamorfoză ce pune în evidenţă trăsăturile distincte ale culturii, marchează calitatea evenimentelor literare şi culturale, dezvoltă spiritul libertăţii de expresie şi viziune, contribuind astfel la configurarea unei imagini de ansamblu a culturii din acest teritoriu.

                                                 2. Conţinutul de bază al tezei
Lucrarea constă din:  adnotare (în limbile română, rusă şi engleză), lista abrevierilor, introducere, trei capitole cu concluzii, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din  281 de surse. Capitolul 1 Discursul literar. Dimensiuni funcţionale a fost consacrat cercetării specificului discursului literar şi a funcţionalităţii contextuale a acestuia, elucidărilor teoretice privind sintagma discurs literar şi accepţiile ei în funcţie de domeniile de interpretare, această noţiune parcurgând, interpretări şi mutaţii semantice variate. O altă problemă abordată aici se referă la rolul revistelor literare/de cultură în apariţia şi promovarea curentelor ideologice.
În capitolul 2 Metamorfozele discursului basarabean în revistele literare şi de cultură: centralizare şi des-centralizare identitară am reliefat specificul discursului literar în perioada de restructurare şi recuperare culturală, am prezentat formulele discursive ale revistelor Nistru, Orizontul şi ale hebdomadarului Literatura şi arta în perioada restructurării politice şi economice. Totodată am realizat o cercetare tematică a principalelor probleme culturale abordate în paginile revistelor Nistru-Basarabia, Orizontul-Columna, Limba română, Sud-Est, Literatura şi arta.
Capitolul 3 Discursul resuscitării culturale (1995-2000). Provocările integrării europene este destinat analizei direcţiilor şi politicilor culturale ale revistelor basarabene între anii 1995-2000, perioadă ce a stat sub dominaţia a două logici demonstrative antinomice, care însă au încercat o interferenţă parţială: pe de o parte – un conservatorism autohtonizat, iar de cealaltă parte - un discurs partizan sincronizării culturale cu Occidentul. Această dublă chemare – pentru conservarea identităţii, dar şi pentru savurarea deschiderilor culturale – nu a făcut altceva decât să marcheze noi trăsături definitorii ale identităţii româneşti/basarabene, care, formată pe un teritoriu aflat între lumi diferite şi conceptele acestora, a devenit o sumă a lor.

3. Principalele rezultate obţinute
Cercetând problema discursurilor literare în cadrul revistelor de cultură din Republica Moldova, am constatat următoarele:
1. Pentru a se dezvolta, culturile au nevoie de condiţii favorabile. Schimbarea contextului socio-cultural şi literar determină revistele de profil să-şi modeleze discursul în conformitate cu noile direcţii, atribuindu-i acestuia caracter democratic. Compromisul real dintre identitate şi alteritate marchează discursul şi ideologiile promovate de publicistica literară/de cultură.
2. Formele de discurs literar – identitar, recuperator, resuscitant – evidenţiază traiectoria de la discursul politizat la discursul heteronom. Ca instituţii literare, revistele de profil îşi polarizează progresiv obiectul, având scopul de a se desprinde de modelul unic şi de a aduce diversitate în unitatea culturală basarabeană, o diversitate care îndreptăţea opiniile echipelor de redacţie şi politicile editoriale ale lor.
3. Publicistica literară din perioada 1989-2000 a exercitat rolul de valorizare a creaţiilor lirice, epice, dramatice,  eseistice etc., contribuind, în mod direct, la evoluţia literaturii din perioada analizată.
4. Discursul recuperator a pus bazele tranziţiei culturale, a aglutinat autohtonismul şi occidentalismul, a sporit posibilităţile de comunicare ale Basarabiei cu cele două spaţii (românesc şi european), a contribuit la constituirea unei noi identităţi, interpretând marginalitatea basarabeană nu doar ca pe un complex, ci şi ca pe o motivaţie sau un stimul de a aspira la pluralismul cultural.
5. Revistele literare/de cultură din RM devin centre de propagare a noilor ideologii culturale, demonstrând că specificul naţional poate să evolueze şi să-şi contureze nuanţele numai printr-o cooperare culturală cu spaţiul românesc şi cel european („Procesul de asimilare, osmoză şi interdependenţă este universal şi literatura română (ca oricare alta) nu i se poate sustrage, în funcţie de contextul şi condiţiile sale istorice specifice.” [9, p. 64]), fapt ce a favorizat formele hibride în cultura română, inclusiv în partea ei basarabeană, întrucât formele occidentale nu au reuşit să fie interferate decât parţial.


Institutul de Filologie


Conferința științifică consacrată celebrării a 70 de ani de la nașterea lui Pavel BALMUȘ

15.08.2014

Institutul de Filologie al AȘM Vă invită să participați la Conferința științifică consacrată celebrării a 70 de ani de la nașterea lui Pavel BALMUȘ, istoric literar, bibliolog, publicist, editor, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Conferința va avea loc  marți,19 august 2014, în Sala 408. Începutul la ora 10.30.

Descarcă Invitația program aici

 


Institutul de Filologie


Seminarului ştiinţific de profil

23.07.2014

ANUNŢ
 
Joi, 31 iulie 2014, la ora 16:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea
662.01. Literatura română
Ordinea de zi:
Discutarea tezelor de doctor în filologie: Relaţii intercontextuale între sociologie şi poemele satirice eminesciene.
Pretendent:  Pleşca Nae
    Conducător ştiinţific: acad. Mihai Cimpoi

Institutul de Filologie


Program de activitate pentru anii 2014-2018 în postul de director al Institutului de Filologie al AŞM

22.07.2014

 Program de activitate pentru anii 2014-2018 în postul de director al Institutului de Filologie al AŞM
I. Pot constata cu deosebita satisfacţie că în cei 5 ani de aflare la conducrea Institutului de Filologie, colectivul nostru a ajuns să deţină unul din locurile de frunte în competiţia academică, astfel încât se specifică, nu fără justificare, că viaţa filologică ştiinţifică, mai ales sub aspect strict literar, s-a transferat, aproape în întregime, la AŞM. Succesele colectivului nostru, fie în domeniul cercetărilor literare sau folclorice, fie cele din domeniul lingvisticii şi terminologiei au ajuns să fie bine cunoscute şi înalt apreciate de specialiştii în domeniu. Aceste rezultate au fost obţinute, întâi de toate, graţie eforturilor întregului colectiv şi mai ales unor personalităţi marcante ale Institutului nostru – acad. Mihai Cimpoi, acad. Haralambie Corbu, regretatul acad. Mihail Dolgan, m.cor. Nicolae Biletchi, doctorii habilitaţi Alexandru Dârul, Nicolae Băieşu, Anatol Gavrilov, Anatol Eremia, Vasile Pavel, Marcu Gabinschi, Ion Ciocanu, Alexandru Burlacu, Elena Constantinovici, Andrei Ţurcanu, Ion Plamadeala, Vlad Pâslaru, Angela Savin, Inga Druţă, doctorii în filologie Grigore Botezatu, Iulian Filip, Ana Vulpe, Veronica Păcuraru, Ion Bărbuţă, Ion Buruiană, Vlad Caraman, Maria Onofraş, Stela Spânu, Ina Negrescu-Babuş etc. În mod deosebit ţin să-mi exprim satisfacţia şi gratitudinea pentru coparticiparea la realizarea obiectivelor trasate echipei din conducerea Institutului – dr. Galaction Verebceanu, dr.hab. Aliona Grati, dr. hab. Inga Druţă, dr. Viorica Răileanu, dr. Nina Corcinschi, Ludmila Şimanschi. În fine, am motive probante de a-mi exprima recunoştinţa conducerii Academiei pentru susţinerea permanentaă şi eficientă a activităţii noastre.
Fără a insista în mod special asupra reuşitelor noastre în domeniul filologic şi pentru ca eşalonarea acestora să nu capete caracterul unui banal raport de activitate, în cele ce urmează voi enumera doar câteva rezultate mai importante: instalarea plăcii comemorative pe bolucl unde a locuit acad. Silviu Berejan, realizarea portretului savantului academician Silviu Berejan, a portretului poetului academician Grigore Vieru şi a tabloului panoramic Arborele culturii şi literaturii române. În această perioadă, ca urmare a demersului nostru circa 20 de angajaţi ai Institutului nostru au obţinut înalte distincţii de stat. În vederea organizării şi bunei desfăşurări a unor manifstări ştiinţifice am obţinut sponsorizări de circa 100.000 mii lei din susrse extrabugetare.
II. În ceea ce priveşte activitatea de viitor a Institutului de Filologie, propun ca aceasta să fie în continuare axată pe direcţia strategică a Republicii Moldova de Asociere la Comunitatea Europeană. În funcţie de această direcţie strategică, tema generală de cercetare a Institutului nostru urmează să fie formulată în felul următor: Limba, literatura şi folclorul Republicii Moldova în contextul asocierii Republicii Moldova Uniunea Europeană, tematica fiind astfel racordată la necesităţile politice şi practice preconizate în activitatea Guvernului Republicii Moldova.
III. În funcţie de necesitate vor fi operate unele modificări şi ajustări în organigrama Institutului, în raport cu direcţiile strategice de cercetare şi cu rezultatele cercetărilor: continuarea procesului de elaborare a bazelor de date pentru limba română (inclusiv în domeniul dialectologiei şi toponimiei) şi pentru literatura română (inclusiv pentru folclor), reluarea cercetărilor biobibliografice în domeniul limbii, literaturii şi folclorului, identificarea strategiilor de studiere a limbii vorbite în Republica Moldova, orientarea cercetărilor în direcţia studierii limbii vorbite şi elaborarea de recomandări concrete în problema cultivării limbii etc. Aşadar, tematica principală a colectivului Institutului de Filologie propun să se reducă la următoarele aspecte: se cere a fi una de actualitate care ar corespunde necesităţilor sociale şi, în acelaşi timp, ar permite cercetătorilor Institutului să-şi asigure existenţa. Şi nu trebuie să corespundă numai necesităţilor reale ale Republicii Moldova, ci şi standardelor europene.
În baza celor afirmate anterior, propunem pentru perioada 2014-2018 următoarea temă generală de cercetare: Limba, literatura şi folclorul Republicii Moldova în contextul asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Tema în cauză ne va permite să identificăm procesele care se produc în limba şi literatura română, inclusiv în folclorul românesc din Republica Moldova în raport cu cele din România şi în raport cu procesele ce se produc în limbile europene şi în studiile lingvistice, literare şi folclorice şi modalităţile şi procedeele moderne de cercetare europeană în domeniile respective. În ceea ce priveşte studiile de literatură, consider că acestea ar trebui axate pe ideea cercetării unor probleme generale: poezia, proza scurtă, romanul, publicistica, dramaturgia română din perioada anilor 1991-2014, aceste probleme urmând a fi analizate în context general românesc şi european. În acest sens, este necesară includerea în planul de cercetare pentru 2014-2018 a unor subdirecţii suplimentare:
a) concentrarea investigaţiilor pe ideea cercetărilor teoretice şi practice în domeniul cultivării limbii române;
b) continuarea elaborării bazei de date a limbii române (sectorul de lexicologie şi lexicografie şi sectorul de gramatică);
c) continuarea elaborării bazei de date dialectologice (Grupul de dialectologie), toponimice (Grupul de toponimie), literare (Sectorul de literatură premodernă şi modernă şi Sectorul de literatură contemporană) şi folclorice (Sectorul de folclor);
d) elaborarea unor studii bibliografice şi informarea colectivului asupra noilor publicaţii în domeniul cercetărilor lingvistice, literare şi folclorice;
e) iniţierea şi transpunerea în viaţă a ideii despre elaborarea unui portal de resurse lingvistice, în special terminologice, care va include un dicţionar poliglot, un corector ortografic şi ortoepic şi o bază de date terminologice. 
În acest scop vor fi elaborate:
- studii asupra foneticii, lexicului şi gramaticii limbii române în contextul integrării europene şi al globalizării;
- recomandări în problema folosirii corecte a limbii române;
- cercetări fundamentale asupra literaturii prin prisma deschiderii europene, examinând literatura română din trecut şi din prezent în contextul evoluţiei culturii europene şi universale;
- analize detaliate asupra folclorului românesc din perspectivă europeană şi universală;
- baze de date ale limbii (în special, ale graiurilor din teritoriul dintre Nistru şi Prut), literaturii şi folclorului din Republica Moldova; 
-  definitivarea şi editarea dicţionarului literaturii române (ediţia a II-a, în colaborare cu Institutul „George Călinescu” din Bucureşti);
- baza de date terminologice;
- coordonarea şi armonizarea terminologiei tehnico-ştiinţifice;
- continuarea elaborării şi editării volumelor (în funcţie de oportunitate) din colecţia „Academica” şi „Personalităţi notorii”;
- iniţierea colaborării şi realizarea unor rezultate eficiente cu Institutul de matematică în vederea creării unui program de digitizare a monumentelor de limbă, literatură şi folclor, în special a unui program de transpunere a manusriselor folclorice în material cu caractere de tipar.
IV. Problema cadrelor continuă, în opinia noastră, a fi una acută. Un prim pas spre soluţionarea acestei probleme s-a realizat în această direcţie, deşi rămâne actuală şi eficientă folosirea chibzuită a potenţialului ştiinţific existent. Aceasta ar însemna să fie create toate condiţiile pentru ca angajaţii institutului să aibă posibilitatea să-şi asigure existenţa activând în cadrul Institutului (elaborarea unor proiecte de cercetare care ar permite antrenarea mijloacelor financiare suplimentare, editarea unor lucrări cu caracter aplicativ destinate publicului larg etc.).
Trebuie pus la punct şi un nou sistem de salarizare. Actualul sistem este bun pentru funcţionarii care vin şi stau la birou de la oră până la oră. Cercetătorii trebuie să fie remuneraţi nu în funcţie de vechimea în muncă, adică pentru meritele de acum un deceniu, două, ci în funcţie de realizările actuale. Numai în felul acesta am putea stimula activitatea cercetătorilor.
În fine, urmează să continuăm angajarea tinerilor în limitele statului de personal existent, acestora acordându-se un termen de încercare şi un salariu de 0,25-0,5 % lunar. În acest scop a fost elaborat un nou regulament de participare la concursul pentru ocuparea locurilor vacante, care prevede că pensionarii care au depăşit vârsta de 70 de ani pot fi angajaţi pe 0,75 normă, iar cei trecuţi de 80 de ani - pe 0,5 normă.
V. Finanţele au un singur cusur: sunt insuficiente. Dar şi în acest caz există o soluţie: utilizarea eficientă a mijloacelor bugetare, care, în pofida reducerilor substanţiale din buget, totuşi nu sunt deloc neglijabile, însă ele nu trebuie utilizate fără chibzuinţă. Este adevărat că directorul este cel care gestionează banii, însă pentru ca ei să fie folosiţi eficient, el are nevoie de contribuţia reală a colectivului, care trebuie să realizeze lucrări bune, necesare societăţii, publicului cititor de la noi şi care ar putea fi editate pentru a aduce venit. Aceasta este marfa de bază a Institutului şi deci trebuie să învăţăm a ne preţui munca. Accentul în utilizarea acestor mijloace ar trebui să se pună pe dotarea cu tehnica (calculatoare, imprimante performante) necesară pentru pregătirea pentru tipar şi chiar multiplicarea lucrărilor elaborate în cadrul Institutului. Odată cu punerea în funcţiune a minitipografiei, am obţinut o sursă mică de venit, dar şi de această dată este necesar să identificăm formele legale de utilizare a finanţelor prevăzute pentru tipar, în aşa fel încât Institutul să fie în drept a comercializa produsele tipografice elaborate din bani extrabugetari.
Totuşi, cel mai sigur venit ar putea fi participarea la programele europene de cercetare. În această ordine de idei, vă informez că în cadrul Institutului nostru a fost elaborat un proiect de program de cercetare a situaţiei lingvistice din Republica Moldova şi de identificare a direcţiilor de surmontare a acestei situaţii critice prin promovarea pe toate căile a limbii şi culturii române în rândul populaţiei alolingve, pe de o parte, şi, pe de altă parte, susţinerea şi promovarea limbii şi culturii minoritaţilor naţionale, punând la bază principiul unităţii în diversitate. Urmează ca în cel mai scurt timp să romovăm acest proiect de program.   
VI. Dezvoltarea potenţialului logistic al Institutului presupune următoarele acţiuni concrete:
a) continuarea dotări cu tehnică de calcul;
b) asigurarea cu literatură de specialitate;
c) informatizarea procesului de cercetare (inclusiv instruirea cercetătorilor Institutului prin organizarea unor cursuri pentru cei care nu cunosc calculatorul);
d) identificarea unor posibilităţi suplimentare de promovare a cadrelor în funcţie de numărul de participări la conferinţe naţionale şi internaţionale, de susţinerea unor teze de doctor, de publicare a unor studii şi articole de specialitate etc.;
e) permiterea realizării unei norme de plan individual suplimentare, în valoare de până la 0,5 normă, cu remunerarea corespunzătoare;
f) organizarea unor seminare speciale de studiere a situaţiei actuale a cercetărilor filologice cu participarea tuturor angajaţilor, mai ales a tinerilor.
VII. Producţia ştiinţifică a Institutului. Este vorba de lucrările elaborate la institut: dicţionare, manuale, alte tipuri de lucrări destinate unui public larg (elevi, studenţi) şi care nu ar trebui să fie cedate editurilor, ci ar fi bine să constituie proprietatea Institutului. În acest scop la Institut ar trebui să fie consolidată baza editorial-poligrafică (achiziţionarea unui dispozitiv de legat cartea şi a unuia pentru biguit tipăriturile), ceea ce ar permite ca unele lucrări, mai ales cele cu un volum nu prea mare, să fie tipărite în cadrul Institutului. Statutul prevede obţinerea unor venituri din vânzarea lucrărilor elaborate în cadrul Institutului şi deci este firesc să nu ratăm această ocazie. Editarea calitativă şi la timp a revistelor Institutulu este pe cale de a deveni regularitate.
VIII. Relaţii naţionale şi internaţionale: Aceasta presupune, în primul rând:
a) participarea lta elaborarea Dicţionarului literaturii române (ediţia a II-a), împreună cu Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”;
b) elaborarea şi promovarea unui proiect internaţional în cadrul programului Orizont-20 şi participarea la concursuri naţionale şi internaţionale de proiecte de cercetare;
c) iniţierea unor contracte de asigurare a corectitudinii limbii cu agenţii economici care necesită asistenţă lingvistică;
e) elaborarea de proiecte ministeriale şi departamentale în problema elaborării de manuale, recomandări şi studii analitico-sintetice;
f) extinderea ariei de participare cu studii tipărite în ediţiile din străinătate în vederea susţinerii şcolilor academice autohtone şi promovării imaginii cercetătorilor organizaţiei pe multiple planuri
IX. Antrenarea tinerilor în procesul de cercetare încă din perioada de studii, mai ales a celor care studiază la Universitatea Academiei de Ştiinţe, familiarizarea acestora cu tematica şi direcţiile de cercetare ale Institutului. Angajarea la lucru 0,25-0,5 normă a masteranzilor, doctoranzilor, postdoctoranzilor.
X. Participarea cercetătorilor la pregătirea şi perfecţionarea specialiştilor în filologie prin predarea unor cursuri de specialitate şi prin elaborarea de manuale, dicţionare sau materiale didactice.

 

Dr. hab. Vasile Bahnaru

 

V. Curriculum vitae  


I. Date personale:

 

Numele şi prenumele:

Vasile Bahnaru

Data şi locul naşterii:

24 octombrie 1949, s. Micleuşeni, Nisporeni, Republica Moldova

Cetăţenia:

Republica Moldova

Adresa:

str. Băltagi nr. 21, Chişinău, MD–2028

Tel. domiciliu:

72 97 16 , 079.97.11.49.

II. Studii şi diplome:

 

1958 –  1965

Elev, şcoala de opt ani din s. Micleuşeni, Nisporeni

1965 –  1967

Elev, şcoala medie nr.1 din Nisporeni.

1967 – 1968

Laborant, şcoala medie Micleuşini, Nisporeni

 

1968 –  1971

Satisfacerea serviciului militar

1972 – 1976

Student, facultatea de litere, Institutul Pedagogic „Ion Creangă”

1979 –  1982

Doctorand, Institutul de Limbă şi Literatură al AŞM

2006 – 2008

Postdoctorand, Institutul de Filologie al AŞM

III. Activitatea didactică

 

1976 –  1977

Profesor de limbă şi literatură, şcoala medie nr. 29 din Chişinău

IV. Activitatea de cercetare şi coordonare:

 

1977 –  1979

Laborant superior, Institutul de Limbă şi Literatură al AŞM

1982 –  1986

Colaborator ştiinţific inferior, Institutul de Limbă şi Literatură al AŞM

1986 – 1988

Colaborator ştiinţific, Institutul de Limbă şi Literatură al AŞM

1988 –  1990

Colaborator ştiinţific superior, Institutul de Limbă şi Literatură al AŞM

1990 – 1990

Şef interimar al Secţiei de dicţionare monolingve, Institutul de Limbă şi Literatură al AŞM

1992 – 1993

Director adjunct al Centrului Naţional pentru Standarde de Limbă

1993 – 1988

Director executive al Asociaţiei Naţionale de Terminologie

2006, august – 2006, noiembrie

Cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Filologie al AŞM

2008 – 2009

Cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Filologie al AŞM

2009 -2010

Director interimar al Institutului de Filologie al AŞM

2010 -2014

Director al Institutului de Filologie al AŞM

V. Alte activităţi

 

1990 – 1992

Director general al Departamentului de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Difuzare a Cărţilor al R. Moldova

1998 –  2006

Redactor coordinator al Editurii „Ştiinţa”

2008 –  2014
2009 -
2009  –          
2011 -        

Preşedinte al Seminarului ştiinţific de profil, specialitatea – limba română 
Redactor-şef al revistei Buletin de lingvistică
Redactor- şef adjunct al revistei Philologia
Redactor- şef al revistei Philologia

 

 

VI. Calificarea:

Filolog, specialist în limbi romanice

VII. Lucrări ştiinţifice publicate:

180 de studii şi articole, inclusiv 5 monografii (1 coautor), 6 dicţionare (3 coautor), 4 culegeri de studii şi articole, 2 manuale (2 coautor), 1 culegere de materiale documentare (coautor)

VIII. Calculator:

Microsoft Word, Internet Explorer

IX. Limbi străine:

rusa – nivel avansat, franceza – nivel mediu, bulgara – nivel mediu, ucraineana – nivel mediu, italiana şi spaniola

X. Menţiuni
2009

 

Titlul onorific Om Emerit

2009

Diplomă a Guvernului Republica Moldova

2009

Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei Grigore Vieru, ediţia 2009

2009

Diplomă de recunoştinţă a AŞM

2010

Ordinul Republicii

2013

Membru de onoare al corpului didactic al liceului teoretic “Grigore Vieru” din comuna Iurceni – Nisporeni

2013

Diplomă de excelenţă a Congresului Internaţional Pregătim viitorul, promovând excelenţa, organizat de  Universitatea Apollonia din Iaşi, 7-9 martie 2013.

2014

Diplomă de excelenţă a Festivalului internaţional de poezie “Mihai Eminescu”, ediţia a XXIII-a, 13-14 ianuarie 2014.

2014

Diplomă de excelenţă a Festivalului de poezie din Dumbrăveni – Suceava, 15 ianuarie 2014.

2014

Diplomă de excelenţă a Universităţii de Stat din Moldova pentru participare la Simpozionul cu participare internaţională Probleme actuale de lingvistică românâ. In honorem profesoris octogenario Anatol Ciobanu. Materialele simpozionului cu paricipare internaţională 16-17 mai, 2014

2014

Premiul Festivalului internaţional de poezie “Mihai Eminescu”, ediţia a XXIII-a, 13-14 ianuarie 2014.

2014

Cetăţean de Onoare al Comunei Dumbrăeni din judeţul Suceava.

 
XI. Conducător de doctorat – 2 doctoranzi şi 2 postdoctoranzi
XII. Cursuri ţinute la Universitatea Acadeniei. Lexicologie şi lexicografie şi stilistică şi cultivare a limbii.
XIII. Redactor şef al revistei Philologia şi al Buletinului de lingvisticpă.
XIV. Preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului.
XV. Membru al Comisiei de admitere la doctorantură şi de susţinere a examenul de specialitate de către doctoranzi.
XVI. Preşedinte al seminarului ştiinţific de profil la specialitate – Limba româmă.
XVII. Membru al Consiliului de susţinere a tezelor de doctor în filologie.

 

 

Autor, dr. hab. Vasile Bahnaru

 

 

Extras
din procesul-verbal nr. 5
al şedinţei Consiliului ştiinţific al Institutului de Filologie al AŞM,
din 17 iunie 2014

 

Prezenţi:
Dr. h. Vasile Bahnaru, dr. Galaction Verebceanu, dr. Viorica Răileanu, cercetător ştiinţific Ludmila Şimanschi, dr. Inga Druţă, acad. Mihai Cimpoi, dr. hab. Alexandru Burlacu, dr. hab. Elena Constantinovici, dr. hab. Anatol Eremia, dr. h. Anatol Gavrilov, dr. hab. Angela Savin, dr. Ion Bărbuţă, dr. Veronica Păcuraru, Nicolae Jantîc

 

S-a examinat:

Propunerea candidaturii în vederea participării la concursul pentru suplinirea postului vacant de director al Institutului de Filologie al AŞM.

 

S-a Decis:
A propune candidatura dlui Vasile Bahnaru, dr. hab. în filologie, în vederea participării la concursul pentru suplinirea postului vacant de director al Institutului de Filologie al AŞM.

 

Preşedinte,
dr. hab. Vasile Bahnaru

Secretar,
dr. Galaction Verebceanu

 

Se certifică. Secretar ştiinţific, dr. Galaction Verebceanu


Institutul de Filologie


Posturi vacante

10.07.2014

Aviz

Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei scoate la concurs următoarele posturi vacante:

Centrul de Lingvistică


Sectorul de gramatică

Consultant ştiinţific, dr. hab. – 1
Cercetător ştiinţific principal, dr. hab. – 1
Cercetător ştiinţific coordonator, dr. hab./dr.– 3
Cercetător ştiinţific, dr. – 1
Cercetător ştiinţific stagiar – 1

Sectorul de lexicologie şi lexicografie

Cercetător ştiinţific principal, dr. hab. – 1
Cercetător ştiinţific coordonator, dr. hab./dr.– 3
Cercetător ştiinţific superior, dr.     – 1
Cercetător ştiinţific  – 3
Sectorul de istorie a limbii, dialectologie şi onomastică

Consultant ştiinţific, dr. hab. – 3
Cercetător ştiinţific principal, dr. hab. – 1
Cercetător ştiinţific coordonator, dr. hab./dr.– 3
Cercetător ştiinţific superior, dr. – 1
Cercetător ştiinţific – 1
Cercetător ştiinţific stagiar – 1

 

 


Centrul de Literatură şi Folclor


Sectorul de literatură premodernă şi modernă

Consultant ştiinţific, dr. hab. – 1
Cercetător ştiinţific principal, dr. hab. – 1
Cercetător ştiinţific superior, dr. – 1
Cercetător ştiinţific, dr. –1
Cercetător ştiinţific –3

Sectorul de literatură contemporană

Consultant ştiinţific, dr. hab. – 2
Cercetător ştiinţific principal, dr. hab. – 2
Cercetător ştiinţific superior, dr. –1
Cercetător ştiinţific, dr. – 1
Cercetător ştiinţific  – 2
Sectorul de teorie şi metodologie literară

Cercetător ştiinţific principal, dr. hab. – 3
Cercetător ştiinţific coordonator, dr. hab./dr.– 1
Cercetător ştiinţific, dr. – 1

 

Sectorul de folclor

Consultant ştiinţific, dr. hab. – 1
Cercetător ştiinţific coordonator, dr. hab./dr.– 2
Cercetător ştiinţific superior, dr. – 3
Cercetător ştiinţific – 3



 

Centrul de Terminologie

Sectorul de standardizare şi unificare a terminologiilor tehnico-ştiinţifice sectoriale

Cercetător ştiinţific principal, dr. hab. – 1
Cercetător ştiinţific coordonator, dr. hab./dr.– 2
Cercetător ştiinţific – 5
Cercetător ştiinţific stagiar –1

 

Dosarele vor fi prezentate la următoarea adresă: Institutul de Filologie, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 1, et. 4, bir. 409, mun. Chişinău.
Termenul de prezentare a dosarelor – o lună de la publicarea prezentului aviz.

Informaţii suplimentare pot fi obţinute pe site-ul http://if.asm.md/funcţiivacante sau la numerele de tel.: 27 45 14, 27 21 50.

Descarcă regulamentul privind desfăşurarea concursului aici

Institutul de Filologie


Omagierea doctorului habilitat în filologie, profesor universitar Vasile Pavel

09.07.2014

Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei vă invită să participaţi la omagierea doctorului habilitat în filologie, profesor universitar Vasile Pavel, prilejuită  de împlinirea a 80 de ani de la naştere şi a 55 de ani de activitate prodigioasă pe tărâm ştiinţific şi pedagogic.

Conferinţa ştiinţifică va avea loc la 15 iulie 2014, în Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1, et. 2).
Începutul la ora 14:00

Descarcă Invitația program aici

Institutul de Filologie


Se anunţă susţinerea tezei de doctor

01.07.1014

Anunţ
Se anunţă susţinerea tezei de doctor
Pretendent  Oxana Mititelu
Conducător ştiinţific: Alexandru Burlacu,doctor habilitat în filologie, profesor universitar

Consiliul ştiinţific specializat D 19.622.01 - 03 
Tema tezei: Universul totalitar în romanul românesc din Republica Moldova Specialitatea 662.01. Literatura română 
                                                 Data 11 iulie 2014
                                                 Ora   14.00

Local Biroul 408 a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 4)


    Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autoarei:
Monografii

  • Mititelu, O.Singuri în faţa lui Moloh. Studiu monografic, Chişinău: Gunivas, 2013, 200 p. (2,0 c. a.)

 Articole ştiinţifice în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil,
categoria C:

1. Mititelu, O. Expresia literară a violenţei totalitare. Controlul trecutului. În Philologia, nr. 5-6 (258), Chişinău, 2011, p. 51-60. (0,3 c.a)

2. Mititelu, O. Universul totalitar în proza basarabeană de după 90. În: Metaliteratură, nr. 5-6 (28)Chişinău, 2011, p. 96-106. (0,35 c.a)

3. Mititelu, O. Expresia literară a violenţei totalitare. Devenirea unui zomby al poliţiei politice. În Philologia, nr. 1-2 (259-260), Chişinău, 2012, p. 22-36. (0,35 c.a)

4. Mititelu, O. Expresia literară a violenţei totalitare. Confiscarea spaţiului privat. În: Metaliteratură, nr. 1-2 (29), Chişinău, 2012, p. 73-82. (0,35 c.a)

5. Mititelu, O. Dragostea ca antidot al violenţei totalitare. În Philologia, nr. 3-4 (261-262), Chişinău, 2012, p. 48-52. (0,1 c.a)

Rezumatul tezei
Teza Universul totalitar în romanul românesc din Republica Moldova are drept scop elucidarea unei serii de concepte, precum cele de libertate, constrângere, individ, societate, ideologie, alienare, care au dobândit o semnificaţie aparte în literatura despre comunismul sovietic din Basarabia din cele mai reprezentative romane de la sfârşitul secolului trecut şi începutul acestui secol.
În vederea atingerii scopului preconizat, ne-am propus să realizăm următoarele obiective:

  • a ilustra specificul reflectării lumii totalitare în romanul modernist şi în cel postmodernist, modalităţile totalitare de control al trecutului în afirmarea unui nou tip de om, homo sovieticus;
  • a investiga expresia artistică a violenţei, confiscarea spaţiului privat de către orânduirea socială totalitară;
  • a reliefa formele de manifestare şi modalităţile de prezentare ale unui zomby al poliţiei politice în paralel cu victoria sentimentului uman de dragoste;
  • a descifra şi a interpreta metamorfozele infernului concentraţional, dimensiunile lui realiste, tragice  din romanul modernist;
  • a examina arheologia nostalgico-ironică a comunismului la autorii postmodernişti;
  • a elucida reflexele literare ale copilăriei în cele mai reprezentative texte ale tinerilor scriitori;
  • a analiza viziunea comico-burlescă a „ultimului” comunism;
  • a configura şi sistematiza panorama artistică a fenomenului totalitar în romanul basarabean.

Noutatea şi importanţa tezei constă în abordarea complexă a fenomenului totalitar în literatura din Basarabia secolului al XX-lea cu urmele îndelungii suferinţe reflectate în romanul modernist şi în cel postmodernist ilustrat prin cele mai reprezentative romane Pactizând cu diavolul, Spune-mi Gioni!, Hronicul  Găinarilor de Aureliu Busuioc, Din calidor de Paul Goma, Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Născut în URSS de Vasile Ernu, Iepurii nu mor de Ştefan Baştovoi, Copil la ruşi de Leo Butnaru, Înainte să moară Brejnev de Iulian Ciocan, Sex&Perestroika de Constantin Cheianu,  Vin chinezii de Nicolae Esinencu. Pentru prima dată, în ştiinţa literară din Republica Moldova, se cercetează expresia artistică a violenţei, modalităţile de confiscare a spaţiului privat, modul de interpretare printr-o viziune romantico-poetizantă a  infernului concentraţional, se demonstrează structura imaginarului ce ţine de devenirile interioare şi natura unui zomby al poliţiei politice. Este examinată arheologia nostalgico-ironică a comunismului la autorii postmodernişti, reflexele literare ale copilăriei în cele mai reprezentative texte ale tinerilor, evidenţiindu-se viziunea comico-burlescă a „ultimului” comunism.


Institutul de Filologie


Se anunţă susţinerea tezei de doctor

30.06.2014

Anunţ
Se anunţă susţinerea tezei de doctor
Pretendent  Natalia Cuţitaru
Conducător ştiinţific: Andrei Ţurcanu, doctor habilitat în filologie

Consiliul ştiinţific specializat D 19.622.01 - 04 
Tema tezei:  Liviu Damian între tradiţie şi modernitate
Specialitatea 662.01. Literatura română 
                                               Data 11 iulie 2014
                                               Ora 16.00
                                               Local Biroul 408 a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 4)
    Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autoarei:

  • Monografii:
  • Cuţitaru, N. Alchimia verbului. Studiu monografic. Chişinău: Gunivas,  2013, 176 p. (3,0 c. a .).
  • Articole ştiinţifice în reviste de profil recunoscute categoria C:
  • Cuţitaru, N. Poezia lui Liviu Damian şi verbul ei subversiv. În: Metaliteratura, nr. 5-6 (28), Chişinău,  2011, p. 125-130. (0,19 c. a.)
  • Cuţitaru, N. Liviu Damian: forme de interogare a eului şi de integrare în tradiţie. În Philologia, nr. 5–6 (263–264), Chişinău, 2012, p. 8-20. (0,41c. a.)
  • Cuţitaru, N. Dar mai întâi... – un poem al exilului. În: Philologia, nr. 1-2 (259-260), Chişinău,  2012, p. 35-44. ( 0,25c. a.)
  • Cuţitaru, N.  De la sinceritatea juvenilă şi retorica totalitaristă la eul problematizat. În: Metaliteratura, nr. 1-2 (29), Chişinău, 2012, p. 88-96. (0,22 c. a.)
  • Cuţitaru, N. Liviu Damian: condiţia subversivă a poeziei. În: Metaliteratura, nr. 1-2 (29), Chişinău, 2012, p. 50-61. (0,4 c. a.)
  • Cuţitaru, N. Liviu Damian poezia subversivă. În: Filologia modernă: realizări şi perspective în context european (ediţia a IV-a), 10-12 noiembrie, Chişinău,  2012, p. 193-197. (0,13 c. a);

Rezumatul tezei
Teza Liviu Damian între tradiţie şi modernitate a avut drept scop  cristalizarea unei metodologii de cercetare a corelării tradiţiei cu modernitatea şi a unei imagini sintetice şi exhaustive asupra operei unui scriitor important  în peisajul literar românesc din Basarabia, Liviu Damian, care a contribuit substanţial printr-un demers poetic inovator la renaşterea lirismului românesc din Basarabia,  iar poezia  sa se distinge printr-o elevată calitate estetică şi o profundă meditaţie asupra existenţei umane într-o perioadă critică a istoriei noastre naţionale.
În vederea atingerii scopului preconizat, ne-am propus să realizăm  următoarele obiective:

  • interpretarea relaţiilor dintre ideologiile literare şi creaţia propriu-zisă, prin raportare la exegeza critică existentă şi reinterpretarea ei din perspectivă actuală;
  • evidenţierea arhitecturii imaginarului poetic şi al concepţiei estetice, nuanţată sub forma aderenţei la o lirică autentică, modernă, cu puternice filoane ancorate în tradiţia literară naţională;
  • depistarea similitudinilor şi deosebirilor în plan conceptual şi metodologic, dintre poezia epocii şaizeciste şi cea a generaţiilor anterioare şi posterioare;
  • examinarea reformării structurale în aspectul liberalizării şi radicalizării ei, descifrarea formulelor de subversiune ca factori ai rezistenţei prin cultură;
  • aprecierea contribuţiilor lui L. Damian la sincronizarea literaturii din Moldova de Est cu valorile cultural - literare din România.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării  este determinată de unghiurile noi de interpretare şi receptare a poeziei damianiene, de valenţele emotive şi de mesaj puse în lumină în cadrul unei cercetări actualizate şi sistemice. Inventariind opiniile critice referitoare la opera scriitorului a fost supus unei analize ample dosarul receptării în epocă a creaţiei lui Liviu Damian în vederea stabilirii clare a modului în care a fost percepută şi apreciată creaţia lui Liviu Damian în dinamica ei. Depistând similitudinile şi deosebirile, în plan conceptual şi metodologic, dintre poezia epocii şaizeciste şi cea a generaţiilor anterioare şi posterioare, am relevat aspecte care definesc componenta tradiţională, dar şi  aspectele care asigură modernitatea  operei. Examinând  mutaţiile structurale care individualizează şi definesc valoarea operei, descoperim înalta sugestivitate a poeziei şi deci bogăţia subtextului, a metaforelor şi simbolurilor care transpar deja în Sânt verb, însă în poemul Dar mai întâi... ele susţin deschis o textură subversivă uşor de depistat la toate nivelurile poeziei. Folosind ca bază materialul vast regăsit în critica noastră despre apelul la tradiţia lirică autentică, despre felul cum s-a impus imperativul autonomiei esteticului sau întoarcerea la poeticitate, cercetarea de faţă încearcă să meargă mai departe într-o sinteză, cu unele completări semnificativ.


Institutul de Filologie


Se anunţă susţinerea tezei de doctor în filologie

17.06.2014

Anunţ
Se anunţă susţinerea tezei de doctor

    Pretendent  Narcisa Florentina Boldeanu
              Conducător ştiinţific:Mihail Dolgan, dr., conf. univ


              Consiliul ştiinţific specializat D 19.622.01 - 02
   Tema tezei: Viaţa şi opera lui Grigore Vieru în exegeza românească de sinteză
   Specialitatea 662.01. Literatura română
                                                  Data 27 iunie 2014
                                                  Ora 14.00
                                                  Local Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2)

    Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autoarei:

  • Boldeanu, Florentina Narcisa. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor în viziunea lui Mihai Cimpoi. Philologia, nr. 3-4, 2012, p. 37-44, (0,43 c. a.).
  • Boldeanu, Florentina Narcisa. Grigore Vieru, poetul dimineţii şi bucuriei solare. În: Akademos, nr. 2(25), 2012, p. 137-141, (0,4 c. a.).
  • Boldeanu, Florentina Narcisa. Consideraţii pe marginea ,,întoarcerii la izvoare. În: Philologia, nr. 1-2(265),2013, p. 32-39,(0,5 c. a.).
  • Boldeanu, Florentina Narcisa. Metacritica poeziei vierene de sinteză. În: Philologia, nr. 1-2, 2014, p. 29-36,(0,33 c. a.).
  • Boldeanu, Florentina Narcisa. Grigore Vieru, poetul marilor teme metafizice în viziunea lui Fănuş Băileşteanu. În revista Studii de Ştiinţă şi Cultură, Universitatea „Vasile Goldiş” , Arad, Volumul IX, nr. 3, p. 69-75, (0,43 c. a.).
  • Boldeanu Florentina Narcisa. Descoperirea polivalenţei dialogismului în gândirea artistică a lui Grigore Vieru. În revista Studia Universitatis Moldaviae, seria Ştiinţe umanistice, Chişinău, 2013, nr. 4 (64), p. 137-140, (0,33 c. a.).
  • Boldeanu, Florentina Narcisa. Lucrare în cuvânt şi rolul sugestiei estetice la Grigore Vieru. În Communication interculturelle et littérature, DUNĂREA DE JOS, Galaţi, 12/ 2013, p. 120-125, (0,4 c. a.).
  • Boldeanu, Florentina Narcisa. Grigore Vieru, poetul bacovian cu semn întors în viziunea lui Theodor Codreanu. În revista Studia Universitatis Moldaviae, seria Ştiinţe umanistice, Chişinău, 2014, (0,6 c. a.).

 

Rezumatul tezei
Teza Viaţa şi opera lui Grigore Vieru în exegeza românească de sinteză a avut drept scop cercetarea specificului tratării, interpretării operei poetice a lui Grigore Vieru de către exegeţii literari din Republica Moldova şi România. Cercetarea a disociat, a sistematizat şi a analizat opiniile unor importanţi critici literari din Republica Moldova şi din România, care au adus contribuţii reale la elucidarea în profunzime a creaţiei vierene, a universului ei de teme şi idei, a imaginarului poetului, a artei lui inconfundabile.
În vederea atingerii scopului preconizat, ne-am propus să realizăm următoarele obiective:

  • realizarea unei critici a criticii ce pune în evidenţă adevărata dimensiune poetică a operei lui Grigore Vieru;
  • relevarea legăturii dintre biografia poetului şi opera lui din unghiul interpretărilor critice actuale;
  • inventarierea diverselor opinii şi perspective critice asupra modelului poetic Grigore Vieru;
  • confruntarea punctelor de vedere exprimate de critici vizavi de tipurile de discurs ale poetului, de arhitectura simplităţii lui;
  • aprecierea polemică a judecăţilor critice de valoare privind creaţia lui Vieru;
  • stabilirea nivelului şi specificului de receptare a poeziei vierene în Republica Moldova şi în România;
  • cercetarea operei vierene prin prisma poeticului ca principiu estetic principal;
  • cercetarea comparativă a modului cum interpretează şi apreciază diferiţi critici imaginarul poetului, valorile etice, etern-umane, caracterul specific naţional al creaţiei lui.

Noutatea şi importanţa tezei constă în faptul că în ea se întreprinde, realmente pentru prima dată în Republica Moldova şi în România, o încercare de a realiza o critică a criticii asupra operei vierene, reperând diferenţele metodologice de investigare a creaţiei lui Vieru de către criticii din Republica Moldova şi din România. Operând cu instrumentele criticii şi hermeneuticii literare, a fost supusă unei analize integratoare aria exegezelor vierene, metodele aplicate de vierologi, problemele abordate de ei, specificul şi valoarea investigaţiei lor, particularitatea unghiurilor de vedere vehiculate.
În teza de doctorat a fost urmărită evoluţia în timp a exegezei vierene, punându-se accent pe diversificarea şi înnoirea perspectivelor şi strategiilor critice aplicate, şi, nu în ultimul rând, pe reconsiderarea anumitor probleme, de exemplu, a întoarcerii la izvoare a poetului, a dialogismului şi a simplităţii poeticii şi esteticii lui.


Institutul de Filologie


Ședinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea dialectologie

16.06.2014

ANUNŢ

 

 

Joi, în data de 26 iunie, la ora 14:00 va avea loc şedinţa
Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea dialectologie 621.03

Ordinea de zi:
Discutarea tezei de doctorat în filologie cu tema: „Terminologia corpului omenesc”.
Autor: Liliana Popovschi

Conducător ştiinţific: prof.univ. dr. hab. Vasile Pavel

 

Conducerea Seminarului


Institutul de Filologie


Lansarea cărţii Literatura Moldovei la răscrucea veacurilor

09.06.2014

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la lansarea cărţii Literatura Moldovei la răscrucea veacurilor. Critică literară, traduceri, eseuri /Литература Молдовы на стыке веков. Литературная критика, переводы, эссе de Miroslava METLEAEVA Lansarea va avea loc marţi, 10 iunie 2014, în Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2). Începutul la ora 14:00

Institutul de Filologie


Miercuri, 28 mai 2014, la ora 14:00, sala 411, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01 − Literatura română.

22.05.2014

Aviz Miercuri, 28 mai 2014, la ora 14:00, sala 411, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01 − Literatura română. Ordinea de zi Discutarea tezei de doctor în filologie: 1. Modele ale temporalităţii poetice Autor: Viorica-Ela CARAMAN Conducător ştiinţific: dr. hab, Ana BANTOŞ

Institutul de Filologie


Simpozionul ştiinţific „Grigore Vieru şi valenţele sale europene”

22.05.2014

La 20 mai 2014, ora 15.00, în Sala mică a AȘM  a avut loc simpozionul ştiinţific „Grigore Vieru şi valenţele sale europene”, organizat de Institutul de Filologie al AŞM, în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru, program duplex Chişinău-Iaşi, ediţia a VI-a.
La eveniment a participat colectivul Institutului de Filologie, alături de numeroase personalităţi din ţară şi din străinatate.
Simpozionul a început cu un cuvânt de salut din partea acad. Ion Tighineanu. Domnia Sa a salutat prezenţa la eveniment a oaspeţilor de peste hotare  şi a vorbit despre simplitatea şi profunzimea versurilor vieriene.
Secţiunea comunicărilor a demarat cu „Reprezentări animaliere în opera lui Gr. Vieru” de Ion Pilchin.
Acad. Mihai Cimpoi a prezentat comunicarea  „Despre postumitatea lui Grigore Vieru”. Criticul a remarcat postumitatea fastă a poetului, fapt ce se datorează statutului acestuia de poet exponenţial. „Este un poet ce ne-a întors la izvoare, la sacru, la Dumnezeu, la proverb şi la limbajul natural”.  Mihai Cimpoi a surprins temele esenţiale din poezia lui Gr. Vieru. Una dintre acestea este şi problema naţionalismului, subiect defint de poet prin intermediul maximelor. „Eşti naţionalist în măsura în care îţi aperi credinţa, limba, istoria”,
Dr. hab. Vasile Bahnaru a propus o comunicare despre „Lexicul poeziei lui Grigore Vieru (aspectul funcţional, stilistic şi poetic)”. Domnia Sa a observat faptul că poezia lui Grigore Vieru a fost mai puţin cercetată sub aspect stilistico-lingvistic. O primă observaţie expusă de autor a fost despre „caracterul omogen al vocabularului, incluzând unităţi lexicale comune, cunoscute tuturor vorbitorilor de română”. „Valoarea expresivă a poeziei lui Grigore Vieru nu constă eminamete in abundenţa de metafore şi de figuri de stil, ci, mai curând, îşi are originea în prezenţa limbajului poetic, în care unităţile lexicale, în paralel cu forma şi cu conţinutul lor curent, dispun de poeticitate, determinată de sonoritatea, ritmicitatea şi de expresivitatea lor specială”.
Simpozionul ştiinţific dedicat lui Grigore Vieru şi valenţelor sale europene s-a încheiat cu secţiunea Omagii şi Evocări la care au paticipat: m.c. Nicolae Dabija, Daniel Corbu (România), preotul Ioan Ciuntu.
La eveniment a fost prezentă şi familia poetului: Raisa Vieru, soţia şi Călin Vieru, fiul.
În aceeaşi zi a avut loc şi  evocarea „In memoriam academicianul Constantin Popovici”. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie a vorbit despre Omul şi savantul Constantin Popovici. La discuţiile despre opera şi activitatea acad. Constantin Popovici au mai participat acad. Mihai Cimpoi, m.c. Nicolae Bileţchi şi dr. Dumitru Apetri. 


Institutul de Filologie


Se anunţă susţinerea tezei de doctor in filologie

19.05.2014

Anunţ

Se anunţă susţinerea tezei de doctor
Pretendent  Ludmila Şimanschi
Conducător ştiinţific Nicolae Leahu, dr., conf. univ.
Consiliul ştiinţific specializat D 19.622.01 - 01
Tema tezei (Auto)ironie şi (auto)parodie în „Levantul” de Mircea Cărtărescu.               
Specialitatea 662.01. Literatura română
Data 30 mai 2014
Ora 14.00
Local Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2)

    Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autoarei:
      Articole ştiinţifice în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil,
categoria B:

  • ŞIMANSCHI, L. Obsesia interculturalităţii/utopia pluralităţii postmoderniste în cadrul literar sud-est european. În: La Francopolyphonie, 2013, nr. 8, vol. 2, p. 67-78. (0,84 c. a.).

categoria C:

  • ŞIMANSCHI, L. Paradoxul identitar românesc şi reabilitarea epopeico-postmodernistă a spaţiului şi a stării de spirit levantine la Mircea Cărtărescu. În:Metaliteratură, 2011, nr. 5-6 (28), p. 45-52. (0,64 c. a.).
  • ŞIMANSCHI, L. Ironicul şi parodicul în structurile narative postmoderniste (cu referinţă la Levantulde Mircea Cărtărescu). În: Metaliteratură, 2012, nr. 3-4 (30), p. 64-70. (0,57 c. a.).
  • ŞIMANSCHI L. Poetica discursivităţii autoironice. În: Metaliteratură,2012, nr. 5-6 (31), p. 84-92. (0,74 c. a.).
  • ŞIMANSCHI, L. Registrul poetic ironico-parodic în literatura română contemporană din Basarabia. În: Metaliteratură,2013, nr. 3-4, p. 55-64. (0,89 c. a.).
  • ŞIMANSCHI, L. Modul autoparodic de texistenţă postmodernă. În: Metaliteratură, 2013, nr. 5-6, p. 88-96. (0,80 c. a.).

 

 

Rezumatul tezei
Cercetarea a urmărit dublă finalitate:

  • a evalua estetic epopeea Levantul de Mircea Cărtărescu;
  • a demonstra că (auto)ironia şi (auto)parodia sunt vehicule literare prin excelenţă ale epocii postmoderne, care oferă literaturii române contemporane o operă postmodernistă de o mare complexitate.

În vederea atingerii scopurilor preconizate, ne-am propus să realizăm următoarele obiective concrete:

  • a examina complexitatea şi funcţionarea epopeii ca text postmodernist;
  • a reconstitui specificul conceptual al (auto)ironiei şi (auto)parodiei postmoderne;
  • a sistematiza, evaluând critic consistenţa discursurilor despre practicile ironice şi strategiile parodice postmoderniste;
  • a investiga expresia artistică a efortului auctorial de a refuncţionaliza strategiile postmoderniste în epopeea Levantul;
  • a examina developarea scripturală a imaginarului poetic, a discursului identitar şi intercultural postmodernist;
  • a interpreta efectele literare ale revalorificării toposului levantin şi a epopeii ca gen;
  • a elucida configuraţiile polivalente ale ironiei şi parodiei în cadrul operei postmoderniste;
  • a analiza dimensiunile discursive ale variatelor forme de textualizare autoparodică şi autoironică;
  • a configura mizele estetice ale (auto)ironiei şi (auto)parodiei în textul postmodernist.

Noutatea tezei constă în studierea manifestărilor (auto)ironiei şi (auto)parodiei în complexitatea estetică şi ideologică, ceea ce probează pluralitatea practicilor speculative şi/ sau autoreferenţiale în textul postmodernist. În cercetarea dată ne-am fundamentat demersul ştiinţific pe reevaluarea complexităţii şi a efectelor operei postmoderniste şi pe reconstituirea specificului conceptual al (auto)ironiei şi (auto)parodiei postmoderne, fapt care a contribuit la precizarea statutului lor teoretic în cadrul dezvoltării critice actuale, dar şi în dinamica evoluţiei conceptului de postmodernism, valorificând manifestările (auto)ironiei şi (auto)parodiei în epopeea postmodernistă Levantul de Mircea Cărtărescu.
În lucrare a fost evaluat statutul estetic al textului postmodernist şi a fost regândită identitatea operei literare în postmodernitate, ceea ce a permis surprinderea şi valorificarea structurilor interioare ale scriiturii postmoderniste.
Examinarea tehnicilor (auto)ironice şi (auto)parodice postmoderne, prin care se pune scrierea în spectacol şi se denudează procedeele scripturale, a adus o claritate în perceperea mecanismelor şi a codului discursului postmodernist.
În teza de doctorat a fost redimensionată valoric ficţiunea postmodernistă din Levantul de Mircea Cărtărescu şi a fost demonstrat faptul că (auto)ironia şi (auto)parodia sunt vehicule literare prin excelenţă ale epocii postmoderne, care au oferit literaturii române contemporane o operă postmodernistă complexă. Antrenând semnificaţii estetice şi ideologice, Cărtărescu reuşeşte să realizeze o sinteză discursivă ca metaficţiune ironico-parodică. În Levantul, strategiile parodice şi ironice nu se reduc la un joc formal, nu sunt semne ale oscilării între mai multe formule neasimilate, ci indică limitele hipotextualităţii şi metatextualităţii.


Institutul de Filologie


In memoriam academicianul Constantin Popovici

19.05.2014

 

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la evocarea In memoriam academicianul Constantin Popovici”. Evocarea va avea loc marţi20 mai 2014, înSala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2). Începutul la ora 1630.

Descarcă Invitația program aici

Institutul de Filologie


Grigore Vieru şi valenţele sale europene

18.05.2014

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la simpozionulştiinţific „Grigore Vieru şi valenţele sale  europene” organizat în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru, program duplex Chişinău-Iaşi,ediţia a VI-a.

Simpozionul va avea loc marţi,20 mai 2014, în Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2).  

Începutul la ora 1500.

Descarcă Invitația program aici

Institutul de Filologie


Ședinţa Seminarului ştiinţific de profil

06.05.1014

ANUNŢ Joi, în data de 8 mai, la ora 14:30 va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 621.02.Gramatica Ordinea de zi: Discutarea tezei de doctorat în filologie cu tema: „Deixisul în limba română”. Autor: Tatiana Barbaneagra Conducător ştiinţific: dr. Ion Bărbuţă Conducerea Seminarului

Institutul de Filologie


Susţinerea tezei de doctor habilitat DINAMICA TERMINOLOGIEI ROMÂNEŞTI SUB IMPACTUL TRADUCERII

07.04.2014

AVIZ
Vineri, 11 aprilie 2014, la ora 1400, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 19 621.04–01 din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Sala mică), va avea loc susţinerea tezei de doctor habilitat DINAMICA TERMINOLOGIEI ROMÂNEŞTI SUB IMPACTUL TRADUCERII de Inga DRUŢĂ.Consultant ştiinţific: Vasile Bahnaru, dr. hab., conf. cerc.Referenţi oficiali: Ioan Oprea, dr., prof. univ., Universitatea din SuceavaIon Manoli, dr. hab., prof. univ., Universitatea Liberă Internaţională din MoldovaTeodor Cotelnic, dr. hab., conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”


Institutul de Filologie


Taras Şevcenko − 200 de ani de la naştere

18.03.2014

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 200 de ani de la naşterea scriitorului Taras Şevcenko.

Conferinţa va avea loc joi, 20 martie 2014, în Sala Azurie a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 1), cu începere de la ora 14:00

Descarcă Invitația program aici


Institutul de Filologie


Lansarea cărţii „DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL” de Elena Ungureanu

08.03.14

Institutul de Filologie al AŞM,Hipertext_E_Ungureanu
Editura ARC,
Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale,
Biblioteca Ştiinţifică Centrală a AȘM „Andrei Lupan”

Vă invită la lansarea cărţii
„DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL”
de Elena Ungureanu.
Evenimentul va avea loc joi, 13 martie 2014, ora 15.00,
Sala de ședințe a Bibliotecii
Științifice Centrale a AȘM
(str. Academiei nr. 5A)


Descarcă Invitația program aici

Institutul de Filologie


Originalitatea lui Ion Creangă şi locul său printre povestitorii europeni

28.02.2014

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la colocviul ştiinţific „Originalitatea lui Ion Creangă şi locul său printre povestitorii europeni”, organizat în cadrul florilegiului de activităţi Zilele Creangă, program duplex Iaşi-Chişinău, ediţia a IV-a.

Colocviul va avea loc luni, 3 martie 2014, în Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2).

Începutul la ora 14 30

Descarcă Invitația program aici


Institutul de Filologie


CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ CONSACRATĂ COMEMORĂRII A 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA SCRIITORULUI NICOLAE COSTENCO

14.02.2014

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 100 de ani de la naşterea scriitorului Nicolae Costenco.

Conferinţa va avea loc marţi, 18 februarie 2014, în Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2).

Începutul la ora 14:00

Descarcă Invitația program aici


Institutul de Filologie


Ședinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01- Literatura română

10.02.2014

Marţi, 25 februarie 2014, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01- Literatura română.

Ordinea de zi:

Discutarea tezelor de doctor în filologie:

1.(Auto)ironia şi (auto)parodia în Levantul de Mircea Cărtărescu

Autor: Ludmila Şimanschi

Conducător ştiinţific: dr. Nicolae Leahu

2. Discursuri literare în reviste din Basarabia, după 1989

Autor: Inga Edu

Conducător ştiinţific: dr. Maria Şleahtiţchi

Conducerea Seminarului


Institutul de Filologie


Ședinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01- Literatura română

Marţi, 25 februarie 2014, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 662.01- Literatura română.
Ordinea de zi:
Discutarea tezelor de doctor în filologie:
1.(Auto)ironia şi (auto)parodia în Levantul de Mircea Cărtărescu
Autor: Ludmila Şimanschi
Conducător ştiinţific: dr. Nicolae Leahu
2. Discursuri literare în reviste din Basarabia, după 1989
Autor: Inga Edu
Conducător ştiinţific: dr. Maria Şleahtiţchi
Conducerea Seminarului

 

 

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 75 de ani de la naşterea academicianului Mihail Dolgan

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 75 de ani de la naşterea academicianului Mihail Dolgan, profesor universitar, critic şi istoric literar.

Conferinţa va avea loc joi, 6 februarie 2013,
în Sala mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2).

Începutul la ora 14:00

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Susţinerea publică a tezei doamnei Angela SAVIN

Susţinerea publică a tezei doamnei Angela SAVIN Motivaţia unităţilor polilexicale stabile în limba română pentru obţinerea gradului ştiinţific de doctor habilitat va avea loc la 7 februarie 2014, orele 14.00, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 19-10.02.01 – 20 din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Sala Azurie, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, Chişinău, MD-2001)

Consultant ştiinţific:
CIOBANU Anatol, dr. hab., prof. univ., membru corespondent al AŞM

Referenţi oficiali:
CHIVU Gheorghe, dr. prof., membru corespondent al Academiei Române
POPA Gheorghe, dr. hab., prof.univ., Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălţi
MANOLI Ion, dr. hab., prof.univ., Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Ședinţa Seminarului ştiinţific de profil

Marţi, 28 ianuarie 2014, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 10.01.01- Literatura română.
Ordinea de zi:
Discutarea tezelor de doctor în filologie:
1. Tradiţie şi modernitate în creaţia lui Liviu Damian
Autor: Natalia Cuţitaru 
Conducător ştiinţific: dr. hab. Andrei Ţurcanu  
2. Universul totalitar în romanul românesc din Basarabia de după anii ’90 
Autor: Oxana Mititelu 
Conducător ştiinţific: dr. hab. Alexandru Burlacu 
Conducerea Seminarului

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Grigore Botezatu – 85 de ani

Institutul de Filologie al AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată omagierii a 85 de ani de la naşterea folcloristului Grigore Botezatu, doctor în filologie, cercetător ştiinţific coordonator.

Conferinţa va avea loc marţi, 14 ianuarie 2014, în sala 408 a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, etajul 4).

Începutul la ora 14:00.

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Tatiana Găluşcă – centenar

Institutul de Filologie al AŞM, Secţia de Cultură a Consiliului raional Floreşti, Primăria satului Izvoare Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică consacrată comemorării a 100 de ani de la naşterea folcloristei Tatiana Găluşcă, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Conferinţa va avea loc marţi, 24 decembrie 2013, în sala 408.

Începutul la ora 12:00.

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


INVITAŢIE

Administraţia şi comitetul sindical îi felicită pe toţi membrii Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu ocazia Sărbătorilor de iarnă şi îi invită la festivitatea dedicată acestor evenimente pe data de 24 decembrie 2013, ora 14, sala 408.

 

Anatol Gavrilov la 70 de ani


raportul de activitate ştiinţifică şi inovaţională pentru anul 2013

Marţi, 17 decembrie 2013, ora 14, în Sala mică a AŞM, va avea loc şedinţa privind raportul de activitate ştiinţifică şi inovaţională pentru anul 2013, cu prezenţa obligatoriea colectivului Institutului de Filologie. Vor fi prezenţi şi reprezentanţi din partea conducerii AŞM: m. cor. I. Guceac,  dr. hab. A. Dănilă.

 

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Discutarea tezelor de doctor în filologie:

Luni, 23 decembrie 2013, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 10.01.01- Literatura română.

Ordinea de zi:
Discutarea tezelor de doctor în filologie:
1. Viaţa şi opera lui Grigore Vieru în exegeza românească de sinteză
Autor: Florentina Narcisa Boldeanu
Conducător ştiinţific: acad. †Mihail Dolgan

2. Ideea europeană în publicistica lui Mihai Eminescu
Autor: Florian Copcea
Conducător ştiinţific: acad. Mihai Cimpoi

Conducerea Seminarului

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Discutarea tezei de doctor habilitat în filologie

Joi, 21 noiembrie 2013, ora 14:00, va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 10.02.01- Limba română.

Ordinea de zi:
Discutarea tezei de doctor habilitat în filologie cu tema: „Dinamica terminologiei româneşti sub impactul traducerii”.

Autor: dr. Inga Druţă
Conducător ştiinţific: dr. hab. Vasile Bahnaru

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Discutarea tezei de doctor habilitat în filologie

Joi, 14 noiembrie 2013, la ora 14:00 va avea loc şedinţa
Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 10.02.01- Limba română.

Ordinea de zi:
Discutarea tezei de doctor habilitat în filologie cu tema: „Motivaţia unităţilor polilexicale stabile în limba română”.
Autor: Savin Angela

Consultant ştiinţific: dr.hab.,prof. univ.,m.cor. Ciobanu Anatol

                                                       
Conducerea Seminarului

 

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Lecturi academice: Academicianul Ion Druţă la 85 de ani

Academia de Ştiinţe a Moldovei
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Institutul de Filologie al AŞM

Ac. Ion Druta

 

Lecturi academice

Academicianul Ion Druţă la 85 de ani

Lansări de carte:
Ion Druţă. Opere vol V, VI
Ion Druţă Vatra Blajinilor
Ион Друцэ Одиночество духа

Chişinău, 15 octombrie, ora 11.00, Sala azurie a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, parter).

 

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Conferinţa internaţională Limba română – limbă a integrării europene

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa internaţională Limba română – limbă a integrării europene.

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


susţinerea publică a tezei de doctor habilitat în filologie Structurile actanţiale în limba română, dr. Aurelia HANGANU

Luni, 2 septembrie 2013, ora 14.00, în Sala mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1) va avea loc şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 19.10.02.02-19 din cadrul Institutului de Filologie al AŞM, la care va avea loc susţinerea publică a tezei de doctor habilitat în filologie a doamnei dr. Aurelia HANGANU, cu tema Structurile actanţiale în limba română (specialitatea Limba română).

Consultant ştiinţific: Ion EŢCU, dr. hab., prof. univ.

Componenţa Consiliului ştiinţific specializat:

Vasile PAVEL, dr. hab., prof. univ. – preşedinte, Institutul de Filologie al AŞM
Angela SAVIN, dr., conf. univ. – secretar ştiinţific, Institutul de Filologie al AŞM
Eugen MUNTEANU, dr., prof. univ., Institutul de Filologie Română „Al. Philippide”, Iaşi
Gheorghe POPA, dr. hab., prof. univ., Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
Vasile BOTNARCIUC, dr. hab., prof. univ., Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova
Marcu GAbinschi, dr. hab., conf. cercet., Institutul de Filologie al AŞM

Referenţi oficiali:
Vasile Bahnaru, dr. hab., conf. cercet., Institutul de Filologie al AŞM
Ion Dumbrăveanu, dr. hab., prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova
Ion Manoli, dr. hab., prof. univ., Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Colocviului Internaţional FILOLOGIA MODERNĂ

Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei organizează la 21 – 22 octombrie 2013, ediţia a VII-a, Colocviul Internaţional FILOLOGIA MODERNĂ: Realizări şi perspective în context european, cu genericul Spiridon Vangheli: scriitorul copilului universal.
Colocviul face parte din Planul de acţiuni al Guvernului Republicii Moldova, consacrat Anului Spiridon Vangheli şi are ca obiectiv de bază crearea unor condiţii favorabile pentru schimbul de opinii dintre specialiştii din domeniul ştiinţelor limbajului şi literaturii, scriitorii, oamenii de cultură, cadrele didactice etc. interesaţi de contribuţia scriitorului la dezvoltarea literaturii naţionale şi universale şi la creşterea, educarea şi dezvoltarea tinerei generaţii în spiritul umanismului.

Arii tematice:

  • Mitul copilăriei: viziune interdisciplinară şi interculturală
  • Literatura română între protocronism şi sincronism
  • Raportări ale devenirii istorice şi ale textualizării vârstelor umane în literatura română din Basarabia
  • Literatura pentru copii: caracteristicile limbajului

 

Lucrările pot fi susţinute în română, franceză şi engleză.
Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită Formularul de participare până la 15 septembrie 2013, pe adresele: ludmila.simanschi@yahoo.com; viorica.razvant@gmail.com;
Taxa de participare este de 15 euro (sau echivalentul în lei). Taxa acoperă mapa colocviului şi pauzele de cafea.
Cheltuielile de cazare, masă, transport vor fi suportate de participanţi.
Textul integral al comunicării va fi recepţionat până la 15 noiembrie 2013.
Lucrările selectate de Comitetul ştiinţific vor fi publicate în revista Philologia.

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Congresul Mondial al Eminescologilor ediția a II-a

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
INSTITUTUL DE FILOLOGIE

CONGRESULUI MONDIAL AL EMINESCOLOGILOR
(ediţia a II-a)
3-4 septembrie 2013

PROGRAM

Marţi, 3 septembrie 2013
Sala azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 1)

9.30-10.00 – Înregistrarea participanţilor
10.00 Inaugurarea lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor
I

Alocuţiuni de deschidere:
Acad. Gheorghe DUCA, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Nicolae TIMOFTI, preşedinte al Republicii Moldova
Acad. Valeriu MATEI, director al Institutului Cultural Român, Chişinău

Mesaje de salut

II

11.30-14.00 – Comunicări

III

14.00-15.00 – Lansări de carte apărute la editurile:
GUNIVAS (Chişinău), Semne (Bucureşti), Bibliotheca (Târgovişte), Fundaţia Scrisul Românesc (Craiova)

17.00 –  Inaugurarea Cafenelei literar-artistice Galbenă gutuie, Hotel Bella Donna (str. Bucureşti nr. 9)

    Miercuri, 4 septembrie 2013
Centrul Academic Internaţional Eminescu (bd. Dacia nr. 20) 

10.00 - Masă rotundă
Sărbătorirea acad. Eugen Simion cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani  

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Conferinţa ştiinţifică consacrată aniversării a 65 de ani de la naşterea domnului Nicolae Dabija

Luni, 15 iulie 2013, ora 12.00, în Sala mică a AŞM va avea loc Conferinţa ştiinţifică consacrată aniversării a 65 de ani de la naşterea domnului Nicolae Dabija

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Lansarea revistei Intercultural Communications (Georgia)

Joi, 23 mai 2013, în incinta Institutului de Filologie al AŞM, a avut loc lansarea revistei Intercultural Communications (Georgia). Prezentarea a fost făcută de acad. Indira Dzagania, redactorul-şef al revistei, preşedintele Asociaţiei „Societatea relaţiilor interculturale” din Georgia. La manifestare, organizată de Institutul de Filologie, în colaborare cu Universitatea de Stat „Alecu Russo”, au fost prezenţi: prof. Avtandil Mikatsadze, ambasadorul Georgiei în Republica Moldova, prof. Namik Aliev, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Azerbaijan în Republica Moldova, prof. Giorgi Masalkin, preşedintele Comitetului pentru ştiinţă, învăţămînt cultură şi sport al Parlamentului Georgiei, prof. Ermile Meshia, rectorul Institutului de Stat pentru Artă din Batumi, prof. Gheorghe Popa, rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Conferință dedicată lui Victor Gațac

Marți 4 iunie ora 14.00 în sala 408 va avea loc conferința dedicată lui Victor Gațac

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Festivalul International de Poezie "Grigore Vieru”, editia a V-a

Institutul Cultural Roman

 COMUNICAT DE PRESĂ

Festivalul Internaţional de Poezie "Grigore Vieru”, ediţia a V-a

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Centrul cultural-ştiinţific „Grigore Vieru” Chişinău, Asociaţia Culturală „Feedback” Iaşi, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” Chişinău și în parteneriat cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Culturii din România, Primăria municipiului Chişinău, Primăria municipiului Iaşi, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova organizează Festivalul Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”, ediţia a V-a.
Festivalul Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”, ediţia a V-a, pune în prim-plan atât opera poetului Grigore Vieru cât și contribuția generației de scriitori afirmați în anii ’60 ai secolului trecut. De asemenea, Festivalul promovează debutul literar al tinerilor autori prin concursul de poezie „Grigore Vieru”.
Evenimentul se adresează iubtorilor de poezie, poeţilor de limbă română din lume, dar și traducătorilor din literatura română.
ICR Chișinău va acorda „Marele Premiu pentru Poezie” și va susține prezența actorului Eusebiu Ștefănescu și a naistului Gheorghe Zamfir în cadrul evenimentului.
Festivalul International de Poezie „Grigore Vieru” se desfășoară în perioada 16-17 mai  la Chișinău și 18-19 mai 2013 la Iași.

Descarcă Programul Festivalului aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


S-a stins din viață academicianul Mihail Dolgan

Mihail Dolgan
Comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova anunţă cu tristeţe că la 2 mai 2013 s-a stins subit din viaţă academicianul Mihail DOLGAN. critic şi istoric literar notoriu, doctor habilitat în filologie, profesor universitar.
Academicianul Mihail DOLGAN s-a născut la 5 februarie 1939 în s. Rediul Mare, judeţul Soroca (în prezent raionul Donduşeni), în familia Irinei şi a lui Dumitru Dolgan. A studiat filologia la Chişinău, urmând Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Moldova între 1958 şi 1963. Şi-a continuat studiile de doctorat în cadrul Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1965-1968), iar după încheierea studiilor de doctorat, activează în calitate de laborant (1963–1964), laborant superior (1964–1965), cercetător ştiinţific inferior (1968–1974), cercetător ştiinţific superior (1974–1983), şef de sector (din 1983), cercetător ştiinţific principal (din 1991) la Institutul de Limbă şi Literatură (azi Institutul de Filologie) al AŞM. Şi-a luat primul doctorat în 1970, iar cel de-al doilea - în 1991, devenind profesor universitar în 1994. Din 1995, a exercitat funcţia de şef al Catedrei de Literatură Română şi Teorie Literară a Universităţii de Stat din Moldova. Concomitent, a desfăşurat o vastă activitate pedagogică predând cursuri normative şi speciale la Universitatea de Stat din Moldova.
Editorial, debutează cu monografia Idee şi imagine poetică (1971), cuprinzând analize şi interpretări estetico-stilistice ale poeziei contemporane, genul liric devenindu-i obiectul principal de studiu. Problemele prioritare ale investigațiilor sale științifice le constituie identificarea tendinţelor procesului literar contemporan din Republica Moldova şi din România, integrarea, valorificarea şi reconsiderarea literaturii postbelice din Republica Moldova şi România, statutul estetic al imaginii poetice şi al liricii de inspiraţie socială şi naţională, aspectele artei poetice în opera unor scriitori, evoluţia sistemului imagistic, metaforic şi simbolico-mitologic, relaţia dintre adevărul vieţii şi adevărul artistic, individualitatea creatoare şi tipologia eroului liric, diversitatea formulelor şi a stilurilor poetice, rolul „autoexprimării" în lirică şi măiestria literară etc. A adus contribuţii serioase la teoretizarea noțiunii de metaforă modernă, promovând, în baza exegezilor lui Tudor Vianu, ideea evoluţiei tropului de la parţial la global, de la local la universal, de la metafora întemeiată pe asemănări la metafora absolută, bazată pe deosebiri, toate aceste probleme fiind analizate în peste 40 de volume şi în peste 850 de articole științifice. După 1989, s-a arătat preocupat cu deosebire de problemele de reevaluare şi reconsiderare a literaturii postbelice din Basarabia, de estimarea şi integrarea valorilor literare româneşti de pretutindeni.
A fost un participant activ și un inițiator permanent al unui număr impunător de conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale, la care a prezentat circa 400 de referate şi comunicări științifice. În permanenţă, a acordat a atenţie sporită educării şi formării cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare, îndrumând elaborarea şi susţinerea a 6 teze de doctor habilitat şi a 8 teze de doctor în filologie.În 2010, apare o antologie consacrară activității sale ştiinţifice: Mihail Dolgan: Polifonismul creativităţii (Conştiinţa civică şi estetică a poeziei) (2010).
Pentru merite deosebite în cercetarea procesului literar contemporan, în 2000 a fost ales ales membru corespondent al AȘM, iar în 2007 – membru titular al AȘM. Acad. Mihail Dolgan a fost decorat cu Medalia „M. Eminescu”, cu “Ordinul de Onoare”, cu medalia AŞM „D. Cantemir”, i s-a acordat Premiul Prezidiului A. Ş. M., premiul „Grigore Vieru” al AȘM, Diploma de Recunoştinţă a A.Ş.M. şi Diploma Uniunii Scriitorilor din Moldova.
În aceste clipe cernite suntem alături de familia, rudele, prietenii şi colegii, celui care a fost Mihail DOLGAN, membrul titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi le exprimăm sincere condoleanţe şi sentimente de profundă compasiune în legătură cu trecerea prematură în lumea celor drepţi a dumnealui.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-i dea odihna veşnică!
Nicolae TIMOFTI, Iurie LEANCĂ, Liliana POHILOVICI, Gheorghe DUCA, Vlad FILAT, Marian LUPU, Mircea SNEGUR, Petru LUCINSCHI, Vladimir VORONIN, Ion TIGHINEANU, Gheorghe RUSNAC, Ion GUCEAC, Mihai VIERU, Mihai CIMPOI, Eugen DOGA, Ion DRUŢĂ, Andrei EŞANU, Alexandru ROŞCA, Anatol CIOBANU, Nicolae DABIJA, Ion HADÂRCĂ, Dumitru MATCOVSCHI, Gheorghe MUSTEA, Valeriu PASAT, Nicolae BILEŢCHI, Demir DRAGNEV, Mariana ŞLAPAC, Vladimir ŢARANOV, Aurelian DĂNILĂ, Vasile BAHNARU.
P.S. Mitingul de doliu va avea loc la 4 mai 2013, ora 10:00, în incinta blocului central al AŞM din Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Lansare de carte

Joi, 18 aprilie, ora 13.00, Sala Azurie a AȘM, va avea loc lansare de carte

Descarcă Invitația program 1 aici

Descarcă Invitația program 2 aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


01 aprilie 2013, inaugurarea noii conduceri a ICR Chișinău

Institutul Cultural RomânINVITAŢIE

Avem deosebita plăcere să Vă invităm la o întâlnire cu domnii
Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român,
Valeriu Matei şi Nichita Danilov, director şi director-adjunct
ai Institutului Cultural Român Mihai Eminescu,
prilejuită de începerea activităţii noii conduceri a
ICR Mihai Eminescu din Chişinău.
Întâlnirea va avea loc la 1 aprilie 2013, ora 14.00,
în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1.

 

 

 

 

 

 

 

 

Anatol Gavrilov la 70 de ani


26 februarie 2013, Conferinţa ştiinţifică Anatol Gavrilov la 70 de ani

 

26 februarie 2013, Conferinţa ştiinţifică Anatol Gavrilov la 70 de ani

Descarcă Invitația program aici

Anatol Gavrilov la 70 de ani


Conferinţa ştiinţifică Iulian Filip la 65 de ani

 

31 ianuarie 2013, Institutul de Filologie al AŞM şi Biblioteca Ştiinţifică Centrală a AŞM Vă invită să participaţi la Conferinţa ştiinţifică Iulian Filip la 65 de ani

Conferinţa va avea loc joi, 31 ianuarie 2013, în Sala de conferinţe a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a AŞM (str. Academiei 5A).

Începutul la ora 1400

Descarcă Invitația program aici

Conferinţa ştiinţifică Iulian Filip la 65 de ani



Conferinţa ştiinţifică consacrată Zilei Culturii Naţionale

 

Marţi, 15 ianuarie  2013, ora 14.00, în Sala Azurie a ASM va avea loc o şedinţă festivă consacrată Zilei Culturii Naționale. Evenimentul este organizat de Institutul de Filologie al ASM în colaborare cu Institutul Patrimoniului Cultural al ASM, în ziua de naştere a poetului național al românilor, Mihai Eminescu.

Ion Hadîrcă, m.c. al ASM va ține un discurs despre Mihai Eminescu şi cultura națională a românilor. De asemenea va fi prezentat un recital de poezie și cântece pe versurile poetului cu participarea compozitorului acad. Eugen Doga.

Institutul de Filologie al ASM



La mulţi ani 2013 !!!

 

Stimaţi şi dragi colegi!

 

Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, Vă adresăm urări de bine şi sănătate, voie bună şi mult noroc!!!

Fie ca anul 2013 să Vă aducă prosperitate, fericire, bunăstare spirituală şi materială, realizări dorite, împliniri, căldură, lumină şi armonie în familie!!! 

Dorim ca în anul care vine neplăcerile să Va ocolească; bucuriile, banii şi buna dispoziţie să Vă însoţească pe tot parcursul anului!

Pace, credinţă şi voie bună!

La multi ani!

Vasile Bahnaru


Galerie foto

01.06.2013

Joi, 23 mai 2013, în incinta Institutului de Filologie al AŞM, a avut loc lansarea revistei Intercultural Communications (Georgia) Detalii


Lansarea revistei Intercultural Communications (Georgia)



Anatol Gavrilov la 70 de ani


Apariții Editoriale

-Elena Ungureanu-

Lucrarea analizează triada conceptuală text-intertext-hypertext, cu aplicare pe texte românești, antrenând în acest scop atât concepte ale științelor umaniste (a ... Detalii

-Vasile BAHNARU-

Lucrarea cuprinde articole referitoare la revenirea la scrisul strămoşesc latin, extinderea funcţiilor sociale ale limbii române în contextul influenţei distrugăto ... Detalii

-Tudor COLAC-

Lucrarea conţine informaţii, ilustraţii şi evocări, referinţe istorico-literare privind desfăşurarea celor 20 de ediţii ale Festivalului-concurs de romanţă rom ... Detalii


Aureola romanţei

Tudor COLAC, Aureola romanţei. Editura Notograf Prim, 2012. 278p.

Descrierea Lucrarii:


  Lucrarea conţine informaţii, ilustraţii şi evocări, referinţe istorico-literare privind desfăşurarea celor 20 de ediţii ale Festivalului-concurs de romanţă românească „Crizantema de argint” la Chişinău. Exegezele sunt completate cu piese muzicale premiate la fiecare ediţie. Romanţa ca specie este privită din punct de vedere istoric, muzicologic, poetic de la Anton Pann şi Ienăchiţă Văcărescu până la Constantin Baranovschi, Gheorghe Creţu, Dumitru Matcovschi sau Galina Furdui etc. în retrospectivă.




Miscellanea Basarabensia

Vasile BAHNARU, Miscellanea Basarabensia. Princeps, 2012. 356 p.

Descrierea Lucrarii:


  Lucrarea cuprinde articole referitoare la revenirea la scrisul strămoşesc latin, extinderea funcţiilor sociale ale limbii române în contextul influenţei distrugătoare a limbii ruse, esenţa vieţii politice, specificul ei vizibil şi invizibil etc.




Dincolo de text: Hypertextul

Elena Ungureanu, Dincolo de text: Hypertextul. Editura ARC, ISBN 978-9975-61-777-2, 2014. 280p.

Descrierea Lucrarii:


  Lucrarea analizează triada conceptuală text-intertext-hypertext, cu aplicare pe texte românești, antrenând în acest scop atât concepte ale științelor umaniste (alteritatea, creativitatea, productivitatea, semnificarea continuă, riginaritatea, dialogismul, relația cititor-autor, relația limbaj poetic-limbaj nonpoetic (teoria literară), discursul repetat (frazeologia și discursologia), textul ca fenomen al culturii (culturologia), grafemul (gramatosofia și gramatologia), iconicitatea (artele vizuale) etc., cât și concepte noi, în special ale informaticii și tehnologiilor informaționale, pe care le revendică noile tipuri de comunicare, de exemplu: globalizarea, interactivitatea, nonlinearitatea, multimedialitatea, descentralizarea, fluiditatea, anonimicitatea, granularitatea, hypertextul, hyperlinkul etc.).





miscellanea basarabensia

vasile bahnaru

Autoru: Vasile BAHNARU, Miscellanea Basarabensia. Iaşi: Princeps Edit, 2012. 356 p. ISBN 978-606-523-189-4.

Descrierea lucrării
Lucrarea cuprinde articole referitoare la revenirea la scrisul strămoşesc latin, extinderea funcţiilor sociale ale limbii române în contextul influenţei distrugătoare a limbii ruse, esenţa vieţii politice, specificul ei vizibil şi invizibil etc.



Chişinău. Istorie şi actualitate. Ghidul străzilor

Anatol EREMIA, Chişinău. Istorie şi actualitate. Ghidul străzilor

Anatol EREMIA, Chişinău. Istorie şi actualitate. Ghidul străzilor.  Ch.: S.C. Profesional Service SRL, 2012, 206 p. (ghid). ISBN 978-9975-43194-1

Descrierea lucrării
Lucrarea reprezintă un studiu cognitiv-ştiinţific şi de interes public prin problemele şi aspectele cercetate, prin importanţa şi valoarea ei practică. Sunt prezentate etapele şi procesele dezvoltării Chişinăului de la sat la oraş. Cartea conţine eseuri istorico-geografice şi toponimice despre principalele zone ale urbei: sectoare, cartiere, suburbii, bulevarde, pieţe, străzi. Ghidul propriu-zis cuprinde repertoriul tuturor obiectivelor urbane, cu denumirile lor actuale şi anterioare, ortografiate în limba română şi transcrise în limba rusă.

 



Breviar de maxime şi meditaţii

Anton BORŞ, Breviar de maxime şi meditaţii

Anton BORŞ, Breviar de maxime şi meditaţii. Ch.: Profesional Service SRL, 2012. 284 p (dicţionar).ISBN 978-9975-4399-2-3

Descrierea lucrării
Lucrarea cuprinde „un strop” din marele ocean al înţelepciunii omului, al moralităţii acestuia. Cuvintele şi expresiile lansate de marii gânditori ai lumii, inclusiv şi de cei români - Miron Costin, Dm. Cantemir, M. Eminescu, Gr. Vieru, M. Cimpoi etc. – au fost selectate din diferite surse.



Die sefardische Sprache

Marcu GABINSCHI, Die sefardische Sprache

 

Marcu GABINSCHI, Die sefardische Sprache. Übersetzt von Heinrich Kohring Bearbeitet von Winfried Busse und Heinrich Kohring. Tübingen: Stauffenburg verlag Brigitte Narr GmbH, 2011. 216 p (monografie). ISBN 978-9975-4399-09.

Descrierea lucrării
În carte se descriu principalele trăsături ale limbii sefarde (iudeospaniole) din Balcani, relevându-se particularităţile care o deosebesc de strălimba ei spaniolă, şi o apropie de limbile balcanice vecine. Unele din aceste trăsături sunt balcanisme în stare incipientă care de aceea ne permit să folosim limba sefardă ca model natural al limbilor balcanice vechi, în special româna, care se găseau odată la aceeaşi etapă de balcanizare.



Construcţii actanţiale predicative în limba română

Aurelia HANGANU, Construcţii actanţiale predicative în limba română


Aurelia HANGANU, Construcţii actanţiale predicative în limba română. Red. şt. Ion Eţcu. Chişinău: Inst. de Studii Enciclopedice, 2012. 240 p. (monografie). ISBN 978-9975-4307-4-6.

Descrierea lucrării
Conţinutul lucrării este axat pe următoarele noţiuni: valenţă, actant, construcţie actanţială. La acestea se adaugă şi cele de predicat semantic, relaţie actanţială şi actant predicativ.
Valenţă este definită ca fiind strâns legată de semantica verbului (a unităţii lexicale).
Printre problemele legate de analiza actanţilor se numără: modalitatea de definire a actanţilor, stabilirea inventarului de actanţi, identificarea speciilor de actanţi şi precizarea modalităţii lor de exprimare.
Construcţiile actanţiale reprezintă o reflectare generalizată a legăturii dintre obiectele lumii reale şi acţiunile acestora. Elereflectă relaţiile semantice în care se angajează participanţii la un eveniment. Un loc important în lucrare ocupă analiza construcţiilor cu actanţi predicativi.



Sângerei: oameni, istorie, spiritualitate

Sângerei: oameni, istorie, spiritualitate.

Anatol EREMIA, Vitalie CIOBANU, Alexandru FURTUNĂ, Viorica RĂILEANU, Albina DUMBRĂVEANU, Vasile PAVEL, Nicolae BĂIEŞU, Dinu POŞTARENCU. Sângerei: oameni, istorie, spiritualitate. Ch.: F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2012. 320 p. (monografie). ISBN 978-9975-4307-5-3

Descrierea lucrării
Noutatea acestei cărţi constă în faptul că cititorului i se propune o ediţie enciclopedică care structurează informaţii despre cadrul geografic şi istoric, despre viaţa culturală şi spirituală, eseuri biografice despre 60 de personalităţi originare din acest raion, precum şi o succintă expunere a materialelor documentare referitoare la istoria tuturor celor 70 de localităţi (incluzând oraşele Sângerei şi Biruinţa) ale acestei unităţi administrative din centrul Republicii Moldova.

 



Structura pragmasemantică a enunţului din limba română

Ion Bărbuţă, Structura pragmasemantică a enunţului din limba română

Ion Bărbuţă, Structura pragmasemantică a enunţului din limba română. Chişinău: S.C. Profesional Service SRL, 2012. 192 p. ISBN 978-9975-9981-9-2

Descrierea lucrării
Noţiunile fundamentale pe care se bazează studiul sunt: strat de semnificaţie şi operaţiune enunţiativă.
Prin realizarea studiului s-a reuşit:
─ modelarea structurii pragmasemantice a enunţului;
─ modelarea procesului de constituire a semnificatului global al unităţii comunicative date.
În urma cercetărilor întreprinse s-a stabilit că:
─ structura pragmasemantică a enunţului este constituită prin suprapunerea următoarelor straturi: nivelul structurii referenţiale, nivelul structurii predicative, nivelul structurii informaţionale, componenta deictică, modală, ilocuţionară şi afectiv-expresivă;
─ straturile date se constituie şi se explică prin raportare la anumite elemente ale universului de discurs;
─ în sfârşit, fiecărui strat de semnificaţie îi corespunde o anumită operaţiune enunţiativă.

 



Tudor Colac

tudor colac

Tudor COLAC, Aureola romanţei. Chişinău: Editura Notograf Prim, 2012. 278 p.  ISBN 978-9975-52-101.

Descrierea lucrării
Lucrarea conţine informaţii, ilustraţii şi evocări, referinţe istorico-literare privind desfăşurarea celor 20 de ediţii ale Festivalului-concurs de romanţă românească „Crizantema de argint” la Chişinău. Exegezele sunt completate cu piese muzicale premiate la fiecare ediţie. Romanţa ca specie este privită din punct de vedere istoric, muzicologic, poetic de la Anton Pann şi Ienăchiţă Văcărescu până la Constantin Baranovschi, Gheorghe Creţu, Dumitru Matcovschi sau Galina Furdui etc. în retrospectivă.



Să comunicăm prin imagini

sa comunicam prin imagini

Să comunicăm prin imagini. Capitole în manuale. Chișinău:  2012, p. 128.
Autorul (ii) lucrării: Cenuşă Felicia, Zavadschi Ala (alţi autori din afara instituţiei: Sabina Corniciuc, Liuba Cucu, Liuba Petrenco).

Descrierea lucrării
Să comunicăm prin imagini deschide alogenului adult (şi nu numai) noi perspective de învăţare a limbii române şi constituie un material auxiliar manualelor existente, a căror finalitate se desprinde lesne din titlul generic Să comunicăm fără bariere.  Astfel, se oferă o şansă în plus celui dornic de a-şi dezvolta competenţele reale de comunicare în diverse situaţii din domeniile stipulate în Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi: public, profesional, educaţional, personal, fiecare având multiple subdiviziuni. Cartea este destinată persoanelor care cunosc deja principalele structuri gramaticale ale nivelului A1 şi A2 şi vor să-şi aprofundeze capacităţile orale de conversaţie în română.

 



Mit și ficțiune în opera literară

mit si fictiune artistica in opera literara

Denumirea şi tipul lucrării: Mit şi ficţiune artistică în opera literară. Monografie internaţională 11.817.07.15 F Principii epistemologice şi orientări noi în ştiinţa literară din sec. 20.
ISBN-ul lucrării: ISBN 606-523-176-2.
Autorul lucrării: Gîrlea Olesea dr. în filolog., cercetător ştiinţific.
Descrierea lucrării: Monografia reprezintă un studiu teoretic şi practic instructiv, care poate fi utulizat în procesul de predare a unor cursuri universitare de teorie literară, mitologie, literatură contemporană, literatură şi mitologie germană, literatură universală şi comparată, la elaborarea tezelor de licenţă şi masterat.
În lucrare sunt abordate conceptele de ficţiune religioasă şi ficţiune artistică, este prezentată evoluţia mitului în domenii diverse de abordare: religie, istorie, politică, psihologie, lingvistică, literatură, antropologie, sunt distinse trăsăturile specifice ale mitului originar şi ale celui literaturizat. Originalitatea monografiei rezidă şi în relevarea indianismului (mituri, zeităţi, miteme etc.) în opera scriitorului Vasile Vasilache, analiza şi interpretarea mitului personal al lacrimii în creaţia lui Gr. Vieru, a structurilor mitice în poezia lui A. Ţurcanu, a simbolurilor şi miturilor în romanul Adam şi Eva de Liviu Rebreanu, precum şi a conflictului religios-literar determinat de apariţia unor romane în care sunt prezentate variaţii ale miturilor creştine.

 



Admitere Doctorat 2013

Descarcă programa examenului de admitere la Limba română aici

Descarcă programa examenului de admitere la Folcloristică aici

Descarcă programa examenului de admitere la Teoria literaturii aici

Descarcă programa examenului de admitere la Literatura română aici

 



Doctorat

Lista doctoranzilor de la Institutul de Filologie al AŞM (situaţia la 01 ianuarie 2013)

I.Doctoranzi

 

Numele, prenumele

Data înscrierii
la studii doctorale

Forma de studii (F/FR)

Forma de finanţare
(buget/
contract)

Cifrul specialităţii ştiinţifice (conform Nomenclatorului CNAA)

Conducătorul/
consultantul ştiinţific, gradul ştiinţific şi titlul

Data, luna şi anul
aprobării
temei şi cond./cons. şt.

Tema tezei
de doctorat

Gherman Oxana

01.11.2012

F

Buget

10.01.01–Literatura română

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

17.01.2013
pr.-vb. 1

Romanul lui Vladimir Beşleagă (lumea artistică, personaje, tehnici narative)

Şeptichin Nadejda

01.11.2012

F

Buget

10.01.01–Literatura română

Dr. hab. conf. cercet. Ţurcanu Andrei

17.01.2013
pr.-vb. 1

Proza lui Mircea Eliade. Arhetipul animus- anima

Verejanu Daniel

01.11.2012

F

Buget

10.01.01–Literatura română

Acad. dr. h. prof. univ. Mihai Cimpoi

17.01.2013
pr.-vb. 1

Opera lirică şi filozofică a lui Lucian Blaga în perioada diplomaţiei

Galbur Doina

01.11.2012

F

Buget

10.01.08 - Teoria literaturii

Dr. hab. conf. univ. Grati Aliona

17.01.2013
pr.-vb. 1

Structura spaţiului social în roman

Boicean Iraida

01.11.2012

FR

Buget

10.01.09 - Folcloristică

Dr. conf. cercet. Colac Tudor

17.01.2013
pr.-vb. 1

Ion Creangă şi proza basarabeană

Macovei Dorina

01.11.2012

FR

Buget

10.02.01– Limba română

Dr. conf. univ. Aurelia Hanganu

17.01.2013
pr.-vb. 1

Terminologia ecologică în limba română. Analiză lexical-funcţională

Luchianov Elena

01.11.2011

F

Buget

10.01.01–Literatura română

Dr. hab. conf. univ. Grati Aliona

15.12.2011 pr.-vb. 16

Imaginarul fracturii ontologice în poezia basarabeană

Cuţitaru Natalia

01.11.2011

FR

Contr.

10.01.01–Literatura română

 

15.12.2011 pr.-vb. 16

Tradiţie şi modernitate în creaţia lui Liviu Damian

Răducan Gheorghe

01.11.2011

FR

Contr.

10.01.01–Literatura română

Acad. dr. h. prof. univ. Mihai Cimpoi

15.12.2011 pr.-vb. 16

Ştiinţă şi poezie în viziunea lui Eminescu

Pleşca Nae-Simion

01.11.2011

FR

Contr.

10.01.01–Literatura română

Acad. dr. h. prof. univ. Mihai Cimpoi

15.12.2011 pr.-vb. 16

Relaţii intertextuale între sociologie şi poemele satirice eminesciene

Pletosu Victor

01.11.2011

FR

Buget

10.01.09 - Folcloristică

Dr. hab. prof. univ. Băieşu Nicolae

15.12.2011 pr.-vb. 16

Cercetările folcloristice şi etnografice ale lui Petre Ştefănucă. Trecut şi prezent

Mitric Aliona

01.11.2011

F

Buget

10.02.01– Limba română

Dr. hab. conf. cercet. Bahnaru Vasile

15.12.2011 pr.-vb. 16

Stratificarea stilistică a lexicului pe axa cronologică

Sîmboteanu Tatiana

01.11.2011

FR

Buget

10.02.01– Limba română

Dr. conf. cercet. Bărbuţă Ion

15.12.2011 pr.-vb. 16

Actele de vorbire indirecte

Mititelu Oxana

01.11.2010

F/R

Buget

10.01.01 – Literatura română

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

27.01.2011,
pr.-vb. 2

Universul totalitar în romanul românesc din Basarabia de după ’90

Vântu Victoria

01.11.2010

F/R

Buget

10.01.01 – Literatura română

Dr. hab. conf. cercet. Ţurcanu Andrei

27.01.2011,
pr.-vb. 2

Arte poetice în poezia postbelică din Basarabia (reabilitarea esteticului)

Robu Cristina

02.11.09

F/R

Buget

10.01.08 - Teoria literaturii

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

21.01.2010,
pr.-vb. 1

Personajul dedublat în romanul contemporan

Susanu Aliona

01.11.2010

F/R

Buget

10.01.08 - Teoria literaturii

Gavrilov Anatol, dr. h. conf. cercetător

27.01.2011,
pr.-vb. 2

Compoziţia polifonică în roman

Gaivas Octavian

01.11.2010

F/R

Buget

10.01.09 - Folcloristică

Dr. conf. cercet. Colac Tudor

27.01.2011,
pr.-vb. 2

Studiu comparativ al poeziei folclorului de nuntă la românii şi ucrainenii din localităţile de nord ale Republicii Moldova

Buimestru Nina

01.11.2010

F/R

Buget

10.02.01– Limba română

Dr. hab. conf. cercet. Bahnaru Vasile

27.01.2011,
pr.-vb. 2

Statutul semantic, funcţional-stilistic şi gramatical al verbelor în raport cu interpretarea lor lexicografică

 

Copcea Florian

 

01.11.2010

 

F/R

 

Contract

 

10.01.01 – Literatura română

 

Acad. dr. h. prof. univ. Mihai Cimpoi

 

27.01.2011, pr.-vb. 2

 

Ideea europeană în publicistica lui Mihai Eminescu

Prodan Diana

02.11.09

F/R

Buget

10.01.01 – Literatura română

Dr. conf. univ. Grati Aliona

21.01.2010,
pr.-vb. 1

Vizionarism şi intertextualitate în creaţia lui EmilGalaicu-Păun

Şimanschi Ludmila

02.11.09

F

Buget

10.01.01 – Literatura română

Dr. conf. univ. Leahu Nicolae

21.01.2010,
pr.-vb. 1

(Auto)ironie şi (auto)parodie în Levantul lui Mircea Cărtărescu

Nicu Ghenadie

01.11.2008

FR

Buget

10.01.01 – Literatura română

Acad. dr. h. prof. univ. Mihai Cimpoi

22.01.2009,
pr.-vb. 2

Mitopo(i)etica şaptezeciştilor basarabeni

Voinea Postolache Ramona Mihaela

01.11.2008

F/R

Contract

10.01.02 - Limba română

Dr. h. conf. univ. Cotelnic Teodor

22.01.2009,
pr.-vb. 2

Cuvintele de origine engleză în limba română contemporană (în baza stilului publicistic din 2000-2010)

Macovei Pătrunjel Alina

01.11.2008

F/R

Contract

10.01.02 - Limba română

Dr. conf. cercet. Bărbuţă Ion

22.01.2009,
pr.-vb. 2

Performarea actelor de vorbire în discurs

Moraru Stela

01.11.2011

FR

Contr.

10.02.01– Limba română

Dr. conf. univ. Vulpe Ana

15.12.2011 pr.-vb. 16

Polivalenţa semantică şi stilistică a lexicului în creaţia scriitorilor români de după anii 1990



    II. Doctoranzi (de sine stătător) cu termenul expirat

 

Numele, prenumele

 

Anul naşterii

Data înscrierii
la studii doctorale

Forma de studii (F/FR)

 

Forma de finanţare
(buget/
contract)

Cifrul specialităţii ştiinţifice (conform Nomenclatorului CNAA)

Conducătorul/
consultantul ştiinţific, gradul ştiinţific şi titlul

Data, luna şi anul
aprobării
temei şi cond./cons. şt.

Tema tezei
de doctorat

Viorica Caraman

 

1984

1.12.2007

F

Buget

10.01.01 – Literatura română

Dr. h. conf. univ. Bantoş Ana

25.12.2007, pr.-vb. 12

Reperele temporalităţii în poezia contemporană

Olga Gondiu

1982

1.12.2007

F

Buget

10.01.01 – Literatura română

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

25.12.2007, pr.-vb. 12

Romanul anilor 60-80. Problema construcţiei

Angela Mustea

1973

1.12.2007

F

Buget

10.01.08 – Teoria literaturii

Dr. h. conf. cercet. Gavrilov Anatol

25.12.2007, pr.-vb. 12

Cuvîntul în formele de autoexprimare

Diana Toderiţă

1985

1.12.2007

F

Buget

10.01.08 – Teoria literaturii

Dr. h. conf. cercet. Gavrilov Anatol

25.12.2007, pr.-vb. 12

Cronotop şi polifonie

Cristina Evstrati

1983

01.11.06

F

Buget

10.01.08 – Teoria literaturii

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

26.12.2006

Cronotopul în romanul românesc modern (Figuri narative ale temporalităţii)

Dana Cojocaru

1980

01.11.06

F

Buget

10.01.01 – Literatura română

Acad. Dolgan Mihail, dr.h. prof. univ.

26.12.2006

Dialogismul în discursul liric modern

Olga Gore

1983

01.11.06

F

Buget

10.01.01 – Literatura română

Dr. h. conf. univ. Bantoş Ana

26.12.2006

Criza identităţii eului liric modern în anii ’70-’80

Alisa Cozmulici (Grosu-Groapă)

1974

01.11.06

F

Buget

10.01.01 – Literatura română

Acad. dr. h. prof. univ. Mihai Cimpoi

26.12.2006

Imaginea lumii şi a universului în opera lui Dimitrie Cantemir (în perspectivă modernă şi postmodernă)

Maria Belocur

1984

01.11.2008

F

Buget

10.02.01–Limba română

Dr. conf. univ. Vulpe Ana

22.01.2009, pr.-vb. 2

Polivalenţa contextuală a elementelor lexicale

Ana Leahu

1984

1.12.2007

F

Buget

10.02.01–Limba română

Dr. conf. univ. Vulpe Ana

25.12.2007, pr.-vb. 12

Terminologizarea, determinologizarea şi reterminologizarea în limba română

Ludmila Zabulică

1980

1.12.2007

F

Buget

10.02.01–Limba română

Dr. h. conf. cercetător Gabinschi Marcu

25.12.2007, pr.-vb. 12

Modurile de exprimare ale sensului gerundival şi antigerundival în limba română

Liliana Popovschi

1979

1.12.2007

F/R

Buget

10.02.01–Limba română

Dr. h. prof. univ. Pavel Vasile

25.12.2007, pr.-vb. 12

Terminologia corpului omenesc (pe baza atlaselor lingvistice româneşti)

Ana Bogatu

1980

01.11.06

F

Buget

10.02.01–Limba română

Dr. h. prof. univ. Pavel Vasile

26.12.2006

Dinamica vocabularului românesc actual: inovaţie, adoptare, variaţie

Liuba Agapi

1982

15.05.06

F

Buget

10.02.01 – Limba română

Dr. conf. univ. Vulpe Ana

04.07.2006

Mijloacele lexicale de exprimare a emotivităţii în limba română

Viorica Mătcaş

1971

15.05.06

F

Buget

10.02.01 – Limba română

Dr. h. conf. cercetător Gabinschi Marcu

04.07.2006

Adjectivele invariabile de incapacitate pasivă în limba română

Ana Şmonenco

1978

15.12.03

F/R

Buget

10.02.01 – Limba română

Dr. h. conf. cercet. Bahnaru Vasile

26.02.2004

Tipurile de cuvinte derivate din punctul de vedere al structurii morfematice (modificată în 13.10.2010, pr.-vb. 11, în Stratificarea teritorială şi socială a lexicului limbii române)

Elena Minciună (Onica)

1979

16.12.02

F

Buget

10.02.01–Limba română

Dr. h. prof. univ. Pavel Vasile

20.02.2003

Motivarea lexicală în procesul de creare a denumirilor în graiurile limbii române

Ana Parpalac

 

16.12.02

F/R

Buget

10.02.01–Limba română

Dr. h. prof. univ. Elena Constantinovici

20.02.2003

Elementele de relaţie în cadrul frazei

Valeriu Sclifos

1956

10.02.01 – Limba română

Dr. h. conf. cercet. Bahnaru Vasile

07.06.2011

Unităţile frazeologice în graiurile româneşti din stînga Prutului

 



postdoctoranzi

Lista postdoctoranzilor de la Institutul de Filologie al AŞM (situaţia la 01 ianuarie 2013)

I. Postdoctoranzi


Numele, prenumele

Forma de finanţare

Cifrul specialităţii ştiinţifice (conform Nomenclatorului CNAA)

Consultantul ştiinţific, gradul ştiinţific şi titlul

Data, luna şi anul aprobării temei tezei şi consultantului ştiinţific

Tema tezei de doctor habilitat

Anul I

Nina Corcinschi

Buget

10.01.01–Literatura română

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

30.10.2010

Romanul de după 1990 din Basarabia. Schimbare de paradigmă

Violeta Ungureanu

Buget

10.01.02 - Limba română

Dr. hab. conf. cercet. Bahnaru Vasile

07.06.2011

Funcţionarea unităţilor lexicale în enunţ: sens, actualizare, referinţă

Anul II

Vlad Caraman

Buget

10.01.01–Literatura română

Dr. h. conf. cercet. Gavrilov Anatol

07.06.2011

Poetica Bildungsromanului. Structura cronotopică

Inga Druţă

Buget

10.02.01– Limba română

Dr. hab. conf. cercet. Bahnaru Vasile

07.06.2011

Dinamica terminologiei româneşti sub impactul traducerii

II. Postdoctoranzi cu termenul expirat

Numele, prenumele

Forma de finanţa-re

Cifrul specialităţii ştiinţifice (conform Nomenclatorului CNAA)

Consultantul ştiinţific, gradul ştiinţific şi titlul

Data, luna şi anul aprobării temei tezei şi consultantului ştiinţific

Tema tezei de doctor habilitat

Elena Ungureanu

Buget

10.01.02 -Limba română

Dr. h. prof. univ. Popa Gheorghe

22.11.2005

Repere pentru o gramatică a intertextualităţii (modificată în 2010 în Intertext şi hipertext:studiu lingvosemiotic)

Ion Bărbuţă

Buget

10.01.02 -Limba română

Dr. h. conf. cercetător Alexandru Dîrul

26.02.2002

Structura semantico-sintactică a enunţului în limba română

Aurelia Hanganu

Buget

10.01.02 -Limba română

Dr. h. prof. univ. Eţcu Ion

22.01.2009

Construcţiile actanţiale în limba română

Dumitru Apetri

Buget

10.01.01–Literatura română

Acad. Popovici Constantin, dr. h. prof. univ.

04.07.2006

Dialog intercultural: aspecte ale receptării operei lui Mihai Eminescu şi Ion Creangă în spaţiul literar est-slav

Grigore Canţâr

Buget

10.01.01–Literatura română

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

28.08.2007

Nichita Stănescu: eminescianismul ca ipoteză ontologică

III. Postdoctoranzi de sine stătător

Numele, prenumele

Forma de finanţare

Cifrul specialităţii ştiinţifice (conform Nomenclatorului CNAA)

Consultantul ştiinţific, gradul ştiinţific şi titlul

Data, luna şi anul aprobării temei tezei şi consultantului ştiinţific

Tema  tezei  de  doctor habilitat

Victoria Baraga

 

10.01.01 – Literatura română

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

07.06.2011

Timp şi temporalitate. Modelul hispano-american (J. l. Borges, G. Garsia Marquez)

Tatiana Botnaru

 

10.01.09-Folcloristică

Dr. h. prof. univ. Băieşu Nicolae

26.12.2006

Viziuni şi semnificaţii miticofolclorice în poezia posbelică

Petru Butuc

 

10.01.02 - Limba română

Dr. h. conf. cercet. Bahnaru Vasile

07.06.2011

Fenomenul plusvalenţei semantico-funcţionale în sintaxa limbii române

Loretta Handrabura

10.01.09-Folcloristică

Dr. h. prof. univ. Băieşu Nicolae

26.12.2006

Identitate şi alteritate în cultura orală

Nicolae Leahu

10.01.01 – Literatura română

26.12.2006

Paradigma optzecistă şi poeticele de autor în lirica românească din Basarabia

Angela Savin

 

10.01.02 - Limba română

22.11.2005

Probleme ale motivaţiei unităţilor polilexicale în limba română

Stela Spînu

 

10.01.02 - Limba română

Dr. h. prof. univ. Pavel Vasile

10.06.2010

Graiurile româneşti în arii laterale şi în medii alogene (pe baza ALM/ALRR.Bas.).

Maria Şleahtiţchi

10.01.01–Literatura română

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

26.12.2006

Romanul generaţiei ’80. Poetica genului

Diana Vrabie

10.01.08-Teoria literaturii

Dr. hab. prof. univ. Burlacu Alexandru

25.12.2007

Poetica autenticităţii în romanul românesc interbelic